• Tweet

Procurorii DNA au dispus urmărirea penală față de primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău(PSD), la data faptei viceprimar, și față de fostul edil Radu Mazăre, în legătură cu autorizarea privind construirea unui imobil în zona centrală a stațiunii Mamaia cu destinație cazare și alimentație publică.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanța au dispus urmărirea penală față de următorii suspecți:

FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța,
CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa,
DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa
toți trei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie

și față de

TĂNASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect-șef al primăriei municipiului Constanța,
MAZĂRE RADU ŞTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța,
ambii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, infracțiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:

Pe plaja din staţiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa.

În același an, primarul municipiului Constanța și societatea constructoare au fost acționați în judecată de o societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susținea, printre altele, că autorizația a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate.

Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desființată.

Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie și că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive, astfel încălcându-se art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002, art. 2 lit. b şi art. 3 din HG 749/2004. Instanţa a mai reţinut că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii.

În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa la emiterea actului administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.

La data de 22.08.2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susținând că autorizaţia de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă.

Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înștiința instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E.
Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alegate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.

Autorizaţia de construire din data de 03.09.2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor delegate de primar al municipiului Constanţa, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu - Serviciul autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului - şef al mun. Constanţa și de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa.

Eliberarea autorizaţiei respective din data de 03.09.2013 nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar și de suspecta Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect șef.

În anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.

Suspiciunea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, de către persoanele menționate are în vedere că, Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta și Dinescu Fulvia, au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a și emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizația a fost semnată și emisă în condițiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 03.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012.

Suspiciunea comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menționate are în vedere că, la data de 02.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar și Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect șef al primăriei municipiului Constanța, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societății care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren, ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber. În certificat s-a menționat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curții de Apel Constanța, din 2012. Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.