Proiectul care prevede ca pedeapsa cu închisoarea de cel mult un an să se executate în arest la domiciliu, adoptat tacit la Senat

Postat la: 13.11.2017 |

Senatul a adoptat tacit, în ședința plenului de luni, o inițiativă legislativă a opt parlamentari UDMR prin care se propune ca persoanele condamnate la închisoare de cel mult un an să își execute pedeapsa în arest la domiciliu, iar pentru fiecare lucrare științifică elaborată și publicată în timpul detenției pedeapsa să se reducă cu 20 de zile.

Termenul de adoptare tacită s-a împlinit pe 6 noiembrie, iar nota de adoptare tacită a fost citită luni în plen de președintele de ședință, senatorul Claudiu Manda. "Având în vedere problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție, care au fost constatate pe parcursul mai multor ani de CEDO printr-o serie de hotărâri, se impune modificarea legislației pentru a remedia probleme constatate și pentru a evita o hotărâre pilot a Curții împotriva României", se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Inițiatorii actului normativ propun modificarea art. 100 din Codul penal, astfel încât liberarea condiționată în cazul pedepsei care nu depășește 10 ani de închisoare să poată fi aplicată dacă cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei și nu două treimi cum este în prezent.

Pentru pedepse mai mari de 10 ani, cel condamnat ar putea fi eliberat condiționat dacă a executat două treimi din pedeapsă și nu trei pătrimi cum este în prezent. De asemenea, cei cu pedepse mari pot beneficia de liberarea condiționată după 15 ani de închisoare executați și nu 20 de ani cum este legislația în vigoare.

Inițiatorii mai propun, prin modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, ca regimul închis de detenție să se aplice inițial doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani. Forma actuală a legii nu include prevederea "pentru fapte comise cu violență".

Potrivit deputaților UDMR, persoanele condamnate la închisoare între 3 și 13 ani pentru fapte comise fără violență, ca și cele condamnate pentru pedepse între un an și 3 ani închisoare pentru fapte comise cu violență, ar trebui să își execute inițial pedeapsa în regim semideschis de detenție.

Actul normativ prevede reduceri mai mari ale pedepselor pentru persoanele condamnate care prestează muncă remunerată sau neremunerată.

"În cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; (...) pentru muncă neremunerată se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă și pentru munca prestată pe timpul nopții se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă" - stipulează proiectul de act normativ. În prezent, calculul luat în considerare vizează 5 zile executate pentru 4 zile de muncă remunerată, 4 zile executate pentru 3 zile de muncă neremunerată și 3 zile executate pentru două nopți de muncă.

O altă modificare propusă prevede că "în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate".

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat pentru AGERPRES că această propunere legislativă, trimisă pentru aviz la Guvern pe 14 martie, a fost depusă inițial la Senat în octombrie 2016, dar pentru că nu a intrat pe ordinea de zi a plenului primei camere sesizate până la finalul legislaturii actul normativ a fost clasat.

Propunerea legislativă de modificare și completare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional în acest caz.