• Tweet

Discuţii între SRI şi CSM au fost purtate încă din 2011, cu un an înainte de încheierea protocolului. La acel moment, cele două instituţii căutau soluţii pentru ca magistraţii să aibă acces la date secrete fără certificat ORNISS.

Potrivit unei minute a întrunirii unei comisii de specialitate din CSM, din 23 mai 2011, ce viza discuţii pe marginea independenţei justiţiei şi cooperarea interinstituţională, comisia a apreciat că pentru discutarea problemelor supuse analizei, respectiv situaţia accesului judecătrilor la informaţii clasificate, este utilă şi cunoaşterea reglementărilor elaborate de ÎCCJ şi Parchetul General în temeiul HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

Comisia a decis transmiterea unei adrese către ÎCCJ şi PÎCCJ pentru comunicarea acestor reglementări în măsura în care acestea nu sunt clasificate.

Din comisie au făcut parte procurorul George Bălan, vicepreşedintele Consiliului la acea vreme, judecătorul Mircea Aron, procurorul Graţiana Daniela Isac şi coordonatorul întâlnirii Alexandru Şerban.

În calitate de invitaţi, potrivit documentului menţionat anterior, au participat Dumitru Dumbravă, în calitate de director la Direcţia Juridică a SRI, Mihaela Focică (consilier al procurorului-şef al DIICOT la acea vreme), procurorul Mihai Hondor, de la Parchetul General şi un reprezentant al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

Unul dintre participanţi, Mircea Aron, fost membru CSM, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a participat la respectiva întâlnire la care s-a discutat despre accesul magistraţilor la datele secrete.

"Ştiu că au fost nişte discuţii în sensul în care cineva a venit de la SRI într-o şedinţă şi a spus că există o problemă în legătură cu datele secrete care provin de la serviciile secrete cu care colaborează serviciile din ţara noastră. În sensul că acele date ar putea să fie proprietatea statelor străine şi că ar încălca dreptul de proprietate asupra unor astfel de informaţii şi că fără acceptul lor nu ar putea să le dea. Exista o oarecare poziţie ca toţi judecătorii să aibă acces la secretele de stat, aşa cum erau definite în legea siguranţei naţionale, pentru că ar pune în pericol inclusiv legăturile cu celelalte state, având în vedere, aşa cum v-am spus, că respectivele servicii revendică dreptul de proprietate", a spus Mircea Aron, pentur MEDIAFAX.

Fostul preşedinte al CSM spune că la vremea respectivă nu s-a discutat despre un protocol SRI-CSM, ci despre accesul magistraţiloer la date secrete.

"Mare lucru nu îmi aduc aminte de la acea discuţie, însă nu am semnat nimic, niciun protocol la acea vreme. (...) Am observat că nu se cunoaşte în spaţiul cultural (...) sunt persoane, sociologi care nu ştiu ce mai înseamnă un protocol, nu ştiu ce înseamnă în limba română un protocol. Primul înţeles al noţiunii este cea gramaticală şi cine se uită vede că este un acord între două entităţi ce are legătură cu modul în care se vor desfăşura anumite relaţii. Protocolul este modul în care se va proceda colaborarea. (...) Ce am discutat cu Dumbravă atunci nu am discutat despre protocol, ci despre ORNISS, dacă să aibă toţi (magistraţii, n.r.) ORNISS. Noi ceream să aibă toţi ORNISS, iar el ne spunea că nu se poate, că proprietarii unor astfel de date secrete - de exemplu, despre terorism nu pot să apară într-un dosar pe care îl citeşte iniţial inculpatul. Atunci mi s-a părut o chestiune logică", a mai spus Aron.

Ulterior, la un an distanţă, în 2012, Consiliul a încheiat un protocol cu SRI. Magistratul care conducea atunci CSM susţine că a fost încheiat tocmai pentru a remedia problema accesului magistraţilor la datele secrete.

„Discuţiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informaţii au fost iniţiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informaţii clasificate era diferit în 2012 faţă de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informaţii clasificate tuturor magistraţilor. În 2012, nu toţi magistraţii puteau avea acces la informaţiile clasificate, pentru că era necesară obţinerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 - un lucru extrem de important - Serviciul Român de Informaţii era - şi este în continuare - autoritatea desemnată de Securitate pentru protecţia inclusiv fizică a informaţiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeţi că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecţia fizică a informaţiilor clasificate", a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul preşedinte al CSM, semnatar al protocolului încheiat între Consiliu şi SRI.

Fost preşedinte CSM, despre discuţiile cu SRI: Nu ştiam că a venit şi domnul Dumbravă la discuţie

Horaţius Dumbravă, preşedinte al CSM în anul 2011, când a existat o întâlnire în cadrul unei comisii a Consiliului, referitoare la accesul magistraţilor la date secrete fără certificat ORNISS, susţine că nu ştia despre prezenţa lui Dumitru Dumbravă la reprezentant al SRI la acea discuţie.

"Nu ştiam că a venit şi domnul Dumbrava de la SRI la discuţie. Nici nu m-am uitat pe conţinutul minutei, dar ştiam de discuţia pe problema. Deci instanţa e sesizată cu un dosar şi era o practică neunitară la nivelul instanţelor, adică erau instanţe care cereau certificat ORNISS pentru judecători, alte instanţe nu solicitau certificat, cele din urmă considerând în mod corect că nu poate fi verificat ORNISS, cu atât mai mult cu cât aceasta autoritate ORNISS este verificată de SRI. Toate documentele clasificate sunt verificate de SRI. Or, acel certificat ORNISS - cererea pe care o întocmeşte funcţionarul cuprinde foarte multe elemente subiective, care nu trebuie verificate în cazul unui judecător. Si vreau sa spun ca fost modificata legislaţia şi a fost si pe plen", a declarat, pentru MEDIAFAX, Horaţius Dumbravă, judecător, fost membru CSM.

Magistratul a precizat că la acel moment nu s-a discutat despre un protocol CSM-SRI.

"Dar nu s-a discutat de niciun protocol, nu era vorba de aşa ceva. (..)Una e chestiunea legată de legea accesului la informatii clasaificate si cu totul altceva e un protocol de colaborare, de a primi si a da informatii. E cu totul altceva", spune judecătorul.

Un alt judecător, fost membru CSM, Alexandru Şerban, a confirmat că a făcut parte din comisia respectivă, fiind coordonator al ei. Acesta a precizat că scopul întâlnirii a fost de a propune modificarea legii în sensul eliminării necesităţii avizului ORNISS pentru magistraţi

"La lucrări au participat toti membrii CSM care erau interesaţi. Au fost invitati reprezentanţii ORNISS şi SRI. Scopul acelor întalniri a fost de a propune modificarea legii în sensul eliminarii necesitatii avizului ORNISS pentru magistrati.(..) Noi am considerat că nu este firesc şi am lucrat pentru a propune modificarea legii în sensul eliminării certificatului menţionat. În niciun caz nu s-a discutat despre încheierea vreunui protocol CSM - SRI, despre schimb de informaţii, planuri comune sau alte lucruri de genul acesta", a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Şerban.

Judecătorul a precizat că în cadrul comisiei respective au avut loc mai multe întâlniri pentru rezolvarea problemei privind accesul magistraţilor la informaţii secrete.

"Niciuna nu a avut ca obiect încheierea vreunui protocol CSM-SRI. Totul a fost public.În cele din urma s-a reuşit chiar modificarea legii în sensul dorit de CSM. Despre incheierea protocolului din anul 2012 am aflat abia acum, cand el a fost desecretizat. El nu a fost aprobat de Plenul CSM, spre deosebire de toate celelalte protocoale ce au fost incheiate de Consiliu de-a lungul timpului (inclusiv protocolul referitor la Cyberint din 2014)", precizează magistratul.

"Nu putem considera în niciun caz acele întâlniri ca un preambul al încheierii protocolului, niciodată nu s-a pus problema unui asemenea protocol. De altfel, în conţinutul lui nu se face nicio referire la accesul judecatorilor si procurorilor din instante si parchete la informatiile clasificate din dosarele aflate pe rolul lor. In plus, membrii CSM nu au fost informati de catre conducerea din anul 2012 despre incheierea acelui protocol. Dacă ar fi avut vreo legatură cu activitatea instanţelor şi parchetelor, ar fi trebuit consultati magistratii. Or, astfel de consultare nu a avut loc. Nici ulterior protocolul nu a fost adus la cunostinţa magistraţilor", spune Alexandru Şerban.