Raport INS: Câţi medici au rămas în sistemul de sănătate. Evoluţia în ultimii ani

Postat la: 29.05.2018 |

Bolile aparatului circulator, cancerele, bolile aparatului respirator şi bolile aparatului digestiv au fost principalele cauze de deces ale românilor în perioada 2000 - 2016. Aşa arata raportul „Tendinţe sociale", realizat de Institutul Naţional de Statistică.

Spre deosebire de anii trecuţi, speranţa de viaţă la naştere a românilor a crescut, printre motive numărându-se tratamentele la care au aceştia acces şi serviciile medicale îmbunătăţite faţă de cele din trecut, arată documentul citat. Concret, speranţa de viaţă a românilor în 2016 era de 73 de ani în mediul urban la bărbaţi şi 79 de ani la femei, în timp ce în mediul rural, speranţa de viaţă la bărbaţi este 70 de ani şi la femei este 78 de ani, potrivit documentului INS.

În raport se arată că, de departe, regiunea Bucureşti-Ilfov este şi cea care deţine cele mai multe spitale, 102. La polul opus se află Oltenia, cu doar 46 de unităţi sanitare. Puţine spitale sunt şi în Bistriţa Năsăud, Botoşani, Covasna, Ialomiţa, Tulcea, fiecare cu câte patru unităţi sanitare, în timp ce giurgiuvenii au la dispoziţie doar trei unităţi sanitare pe raza întregului judeţ. Statisticienii afirmă că, deşi accesul la serviciile medicale a crescut simţitor, pacienţii ajung în spitale cu boli din ce în ce mai complexe, fapt care a făcut ca numărul de paturi să ajungă la 132.277 în 2016. Cu alte cuvinte, sunt 6,7 paturi la mia de locuitori, gradul lor de ocupare fiind de 235 de zile pe an.

Deşi timid, România începe să dezvolte sistemul de internări de zi, în special în ambulatoriile de specialitate ale unităţilor medicale, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). „În ultimii ani, noi am încurajat dezvoltarea serviciilor medicale de zi. Prin internările de zi se rezolvă o serie de probleme, legate de cazare, de infecţii nosocomiale. Iar pacienţii au început să prefere acest tip de internare dacă boala pe care o au nu este una gravă", a explicat, pentru „Adevărul", Vasile Barbu, preşedintele ANPP.

În ceea ce priveşte incidenţa unor boli transmisibile, raportul INS subliniază că, începând cu anul 2002, numărul de cazuri a scăzut considerabil. Spre exemplu, dacă înainte numărul de cazuri noi de tuberculoză la suta de mii de locuitori era de 122, în 2016, medicii specialişti înregistrau doar 54 de astfel de cazuri confirmate la suta de mii de locuitori. În cazul hepatitelor virale, numărul de cazuri noi diagnosticate la suta de mii de locuitori a scăzut de la 87 de cazuri în 2002 la 18 în 2016, se mai arată în raportul citat.

O problemă evidenţiată în document este tendinţa românilor de a nu se mai înscrie pe lista unui medic de familie. Spre exemplu, la nivelul anului 2003, 82% din români se aflau pe lista unui doctor de familie, procentul de înscrişi la nivelul anului 2016 fiind de 76%. Medicul Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, a explicat, pentru „Adevărul", că situaţia din ultimii ani, în care medicii de familie nu au beneficiat de majorări salariale, a determinat o parte din personal să renunţe la cabinete şi să plece în străinătate.

În 2016 s-a remarcat o diminuare a cabinetelor, fiind cu 123 mai puţine decât în 2015, potrivit INS. În prezent, cele mai multe cabinete de familie există în Dâmboviţa, Giurgiu, Vrancea, Teleorman şi Ilfov, la colţ opus sunt Braşov şi Hunedoara. „Sunt 600 de localităţi fără medic de familie, ceea ce este îngrijorător. Dar reţeaua din rural se deşertifică iar accesul oamenilor de la sate la servicii se diminuează de la an la an", a mai spus Rodica Tănăsescu. Potrivit raportului, peste 20.000 de doctori au părăsit sistemul sanitar începând cu anul 2008. Mai precis, sistemul numără la ora actuală peste 57.000 de medici, peste 16.400 de stomatologi şi peste 17.000 de farmacişti.