Raportul Henry Jackson Society: Asociaţia Magistraţilor crede ca organele competente trebuie să facă cercetari

Postat la: 10.01.2017 |

Organele competente trebuie să facă cercetări referitoare la acuzaţiile aduse în raportul Henry Jackson Society, care a arătat că serviciile de informaţii, alături de DNA, se presupune că subminează independenţa judiciară, a declarat preşedintele AMR, Andreea Ciucă.

"Noi am făcut demersuri dinainte mult de acest raport, din 2015, demersurile AMR ŞI UNJR, unele chiar şi cu Asociaţia Procurorilor din Romania, au fost foarte clare. Nu putem da nici calitate de probă, nici forţă mai mare acestui raport decat discuţiilor pe care le-am văzut până acum în spaţiul public şi ceea ce s-a afirmat acolo trebuie să urmeze exact aceeaşi cale legală înainte ca noi să putem formula concluzii. Dar nu e mai puţin adevărat, exact aşa cum subliniam, că lăsarea să plutească în aer a unei astfel de chestiuni care se tot umflă ca un balon poate duce efectiv la o învrăjbire socială. Lumea ne arată cu degetul şi va spune «Uită-te, uite acoperiţii din justiţie ce fac cu noi». Noi, pe de altă parte, având obligaţia deontologică de a respecta prezumţia de nevinovăţie şi de a ne mişca doar într-un anumit cadru legal, nu putem să răspundem în acelaşi fel şi trebuie să aşteptăm un rezultat din partea organelor competente care trebuie să facă cercetări", a declarat, la ieşirea de la Ministerul Justiţiei, preşedintele interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Andreea Ciucă, potrivit Mediafax.

Andreea Ciucă a precizat că AMR a formulat, atât în 2015 cât şi în 2016, două scrisori către preşedintele României. "Prin aceste două scrisori i se spunea domnului preşedinte că în spaţiul public s-au făcut o seamă de declaraţii chiar de către persoane cu putere de decizie şi cu responsabilităţi profesionale importante, referitoare la faptul că justiţia românească este bântuită de umbrele trecutului, inducând ideea că o serie de magistraţi ar avea colaborări cu serviciile secrete şi creând o seamă de suspiciuni, de întrebări şi chiar confuzie. (...) Am invocat o seamă de articole de lege punctuale şi am solicitat ca domnul preşedinte să facă demersuri în legătură cu verificările necesare ce stăteau în competenţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind declaraţiile date de magistraţi. (...) La prima scrisoare nu am primit niciun răspuns, am făcut-o pe cea de-a doua şi am primit la un moment dat un răspuns lapidar în sensul că din verificările făcute de către CSAT nu ar rezulta că ar exista astfel de magistraţi care să colaboreze în felurile spuse de noi cu serviciile secrete", a declarat, potrivit sursei citate, Andreea Ciucă.

În raportul Henry Jackson Society, se arată că există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile române de informaţii sunt implicate pe ascuns în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie şi că alături de DNA se presupune că subminează independenţa judiciară, iar toate acestea au ca efect slăbirea unor piloni ai statului de drept. Politicienii români sunt angajaţi în activităţi ce presupun reglări de conturi politice şi încălcări grave ale drepturilor omului sub masca eforturilor anticorupţie, mai dezvăluie raportul. Documentul, intitulat "Combaterea corupţiei prin trucuri: Atacul României asupra statului de drept", avertizează că au loc practici care arată o continuitate considerabilă cu cele din era comunistă. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de exemplu, este un participant activ în lupta politică, potrivit raportului, şi există o corelare puternică între cei vizaţi de urmărirea penală şi interesele celor aflaţi la putere. Politicienii îşi pot exercita influenţa asupra DNA, folosindu-şi controlul prin desemnări-cheie şi prin direcţionarea unor anchete importante, mai denunţă documentul.

"Există o precupare din ce în ce mai mare privind rolul ascuns al serviciilor de informaţii în coordonarea unor activităţi de urmărire anticorupţie. Serviciul Român de Informaţii (SRI) efectuează 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA în fiecare an, iniţiază anchete DNA şi (...) vede sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» al operaţiunilor. Guvernul a refuzat să ancheteze acuzaţii că SRI s-a infiltrat în serviciile judiciare şi de urmărire penală. Atât SRI şi DNA au fost criticate pentru subminarea independenţei judiciare. Judecătorii care nu reuşesc să răspundă cererilor DNA şi să delibereze în favoarea acesteia au devenit ei înşişi ţinte ale anchetei, în timp ce cei consideraţi favorabili intereselor instituţiei şi-au văzut loialitatea răsplătită. (...)", arată raportul. "Practica de interceptare a convorbirilor telefonice fără un mandat a fost reluată pentru investigaţii anticorupţie sub coordonarea Monicăi Macovei, iar DNA a devenit dependentă în mare măsură de sprijinul serviciilor de informaţii în furnizarea de probe de la interceptări", se mai arată, printre altele, în document.