Un om moare la fiecare 3 zile în închisorile României

Postat la: 15.02.2017 |

La 3 zile, un deţinut moare într-o închisoare din România, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), conform cărora 876 de persoane au murit din 2008 până la finalul anului 2016, la o medie anuală a numărului de deţinuţi de peste 29.000 de persoane, pentru perioada respectivă. Statistica nu include persoanele deţinute în aresturile unităţilor de Poliţie.

Vârful populaţiei de deţinuţi din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deţinuţi în penitenciare, iar cea mai mică populaţie a fost în 2008, cu puţin peste 26.000 de deţinuţi. Acum, la sfârşitul lunii ianuarie 2017, numărul deţinuţilor era de 27.308 persoane, conform informatiilor oferite pentru Gândul de ANP.

Situaţia înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deţinuţilor din România scade constant, din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiţiei - de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populaţia din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalităţii din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deţinuţilor, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalităţii populaţiei din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„În anul 2016 efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost de 27.984, media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi. Este de 3 ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România", declara Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, într-o conferinţă de presă de pe 20 ianuarie.

Cei mai mulţi deţinuţi din România mor din cauza bolilor, în principal fiind vorba despre boli cardio-vasculare, cancer şi boli ale aparatului digestiv, dar şi din cauza violenţelor sau a sinuciderilor, arată ANP. În perioada 2008-2016 (finalul lunii iunie), statisticile ANP trimise Gândul arată că au existat 7 morţi prin agresiune şi 105 sinucideri sau ca urmare a autoagresiunilor, ceea ce înseamnă că sub 1% din deţinuţi au murit din cauza violenţelor şi aproximativ 13% prin sinucidere/autoagresiune.

Doar în anul 2016, în penitenciare au murit 98 de persoane, dintre care 31 din cauza cancerului, iar 11 s-au sinucis, conform directorului Marius Vulpe. Sinuciderile au crescut cu un singur caz faţă de anul 2015. În 2015, 87% dintre cele 113 decese petrecute în închisorile din România au survenit ca urmare a bolilor, mai arată ANP pentru Gândul, 43 dintre acestea fiind puse pe seama bolilor cardio-vasculare şi 41 din cauza diverselor forme de cancer.

Numărul bolnavilor cronici din închisorile româneşti era în 2015 de peste 8.400, adică aproape 30% din totalul deţinuţilor, cifra fiind în creştere de la an la an (cu 12% faţă de 2014, cu 33% faţă de 2013), conform unui raport al Ministerului Justiţiei din 2016. În închisori se aflau şi aproximativ 2.600 de persoane cu afecţiuni psihice (218 dintre ei având boli psihice grave), precum şi peste 190 de persoane cu dizabilităţi.

Tot anul trecut, până la finalul lunii iunie, în cele 6 spitale penitenciar din România (Rahova, Jilava, Poarta Albă, Colibaşi, Dej şi Târgu Ocna) au avut loc 12.258 de internări ale deţinuţilor, iar 740 de internări ale deţinuţilor s-au făcut în spitalele publice. La o populaţie medie a închisorilor în 2015 de 28.334 persoane, acest lucru înseamnă o medie de peste două internări anuale pentru fiecare deţinut. ANP a mai arătat pentru Gândul că în 2015 au avut loc şi peste 800.000 de consultaţii medicale prestate în sistemul penitenciar, ceea ce înseamnă o medie anuală de 28 de consultaţii pentru fiecare deţinut.