Una dintre zilele de concediu sa fie pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului

Postat la: 13.05.2017 |

Una dintre zilele de concediu sa fie pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului

Mai multi senatori PNL au depus, la Senat, o propunere legislativa pentru modificarea Codului Muncii, care prevede ca durata minima a concediului de odihna anual sa fie de 25 de zile lucratoare. Totodata, una dintre zilele de concediu sa fie pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului, in baza unui acord intre acesta si angajator.

Astfel, alineatul 1 al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Durata minima a concediului de odihna anual este de 25 de zile lucratoare, din care o zi este pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului, in baza unui acord intre angajator si angajat, dar si cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene".

Potrivit expunerii de motive, citate de News.ro, „prezenta propunere legislativa chiar daca pare la prima vedere ca fiind de un iz populist este necesara in contextul interpretarilor existente cu privire la concediile de odihna si a surmenajului, a suprasolicitarii, dar si a persoanelor din diferite companii multinationale sau chiar institutii publice care lucreaza in afara programului de munca legal, chiar in timpul sarbatorilor legale sau religioase".

Liberalii mai precizeaza ca, potrivit unor studii sociologice de specialitate, in Romania peste 70% din angajatii din mediul privat si peste 40% din salariatii din mediul public sufera fie de sindromul dependentei de munca sau al suprasolicitarii locului de munca.

Initiatorii argumenteaza ca proiectul a fost conceput „pentru a se crea posibilitatea unei motivari prin cresterea perioadei de concediu de odihna necesar diminuarii efectelor psihice, fizice si intelectuale a suprasolicitarii, efecte devastatoare in viitor atat pentru angajati dar si pentru costul fortei de munca a angajatorului".

Senatorii PNL au mai precizat ca introducerea zilei de nastere ca zi legala poate fi inclusa in aceeasi categorie a argumentelor expuse, „mai ales ca din punct de vedere moral, educational, si etic majoritatea angajatilor «uita» sa-si ofere un echilibru motivational care va avea efecte si in randamentul ulterior al cresterii productivitatii muncii".

Norma intreaga ar putea creste la 10 ore/zi, dar cu respectarea a 40 de ore/saptamana Liberalii au mai depus o propunere legislativa pentru modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii si care prevede ca durata normala a timpului de munca pentru salariatii angajati cu norma intreaga este de 8 ore pe zi, aceasta putand fi si de 10 ore pe zi, dar cu respectarea a 40 de ore pe saptamana.

Alineatul 1 al articolului 112 va avea urmatorul cuprins: „Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Aceasta norma a timpului de munca se stabileste cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene, in functie de raportul contractual dintre angajat si angajator. Ea poate fi si de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe saptamana".

Si alineatul 1 al articolului 113 se modifica: „Repartizarea timpului de munca in timpul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus. Aceasta repartizare a timpului de munca se stabileste de comun acord intre angajator si angajat si poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene".

Potrivit expunerii de motive, prezenta propunere legislativa are in vedere un precedent aparut la nivel international privind cresterea productivitatii muncii angajatilor in companiile multinationale precum si in diferite institutii publice.

„Conform specialistilor, perioada de adaptare la un astfel de program depinde de la om la om, dar, in medie, un astfel de obicei se formeaza cam in trei luni. In avcelasi timp, fieccare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie sa isi asume ca, cel putin un timp, randamentul oamenilor nu o sa fie acelasi ca inainte de schimbarea programului. Dar, odata ce trece perioada de acomodare, poate creste productivitatea muncii, totul depinde foarte mult de domeniul de activitate", argumenteaza initiatorii.

Senatorii PNL au mai afirmat ca, pentru sustinerea propunerii legislative, au avut in vedere si efectele pe care modificarea programului le-ar putea avea asupra economiei.

„Daca, per total, programul companiei va ramane de cinci zile pe saptamana, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezulta ca patronul trebuie sa faca noi angajari. Asadar, s-ar crea mai multe locuri de munca, cu conditia ca patronul sa aiba cu ce sa plateasca noii angajati", au subliniat semnatarii propunerii.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Una dintre zilele de concediu sa fie pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului

Postat la: 13.05.2017 |

0

Mai multi senatori PNL au depus, la Senat, o propunere legislativa pentru modificarea Codului Muncii, care prevede ca durata minima a concediului de odihna anual sa fie de 25 de zile lucratoare. Totodata, una dintre zilele de concediu sa fie pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului, in baza unui acord intre acesta si angajator.

Astfel, alineatul 1 al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Durata minima a concediului de odihna anual este de 25 de zile lucratoare, din care o zi este pentru sarbatorirea zilei de nastere a angajatului, in baza unui acord intre angajator si angajat, dar si cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene".

Potrivit expunerii de motive, citate de News.ro, „prezenta propunere legislativa chiar daca pare la prima vedere ca fiind de un iz populist este necesara in contextul interpretarilor existente cu privire la concediile de odihna si a surmenajului, a suprasolicitarii, dar si a persoanelor din diferite companii multinationale sau chiar institutii publice care lucreaza in afara programului de munca legal, chiar in timpul sarbatorilor legale sau religioase".

Liberalii mai precizeaza ca, potrivit unor studii sociologice de specialitate, in Romania peste 70% din angajatii din mediul privat si peste 40% din salariatii din mediul public sufera fie de sindromul dependentei de munca sau al suprasolicitarii locului de munca.

Initiatorii argumenteaza ca proiectul a fost conceput „pentru a se crea posibilitatea unei motivari prin cresterea perioadei de concediu de odihna necesar diminuarii efectelor psihice, fizice si intelectuale a suprasolicitarii, efecte devastatoare in viitor atat pentru angajati dar si pentru costul fortei de munca a angajatorului".

Senatorii PNL au mai precizat ca introducerea zilei de nastere ca zi legala poate fi inclusa in aceeasi categorie a argumentelor expuse, „mai ales ca din punct de vedere moral, educational, si etic majoritatea angajatilor «uita» sa-si ofere un echilibru motivational care va avea efecte si in randamentul ulterior al cresterii productivitatii muncii".

Norma intreaga ar putea creste la 10 ore/zi, dar cu respectarea a 40 de ore/saptamana Liberalii au mai depus o propunere legislativa pentru modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii si care prevede ca durata normala a timpului de munca pentru salariatii angajati cu norma intreaga este de 8 ore pe zi, aceasta putand fi si de 10 ore pe zi, dar cu respectarea a 40 de ore pe saptamana.

Alineatul 1 al articolului 112 va avea urmatorul cuprins: „Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Aceasta norma a timpului de munca se stabileste cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene, in functie de raportul contractual dintre angajat si angajator. Ea poate fi si de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe saptamana".

Si alineatul 1 al articolului 113 se modifica: „Repartizarea timpului de munca in timpul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus. Aceasta repartizare a timpului de munca se stabileste de comun acord intre angajator si angajat si poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene".

Potrivit expunerii de motive, prezenta propunere legislativa are in vedere un precedent aparut la nivel international privind cresterea productivitatii muncii angajatilor in companiile multinationale precum si in diferite institutii publice.

„Conform specialistilor, perioada de adaptare la un astfel de program depinde de la om la om, dar, in medie, un astfel de obicei se formeaza cam in trei luni. In avcelasi timp, fieccare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie sa isi asume ca, cel putin un timp, randamentul oamenilor nu o sa fie acelasi ca inainte de schimbarea programului. Dar, odata ce trece perioada de acomodare, poate creste productivitatea muncii, totul depinde foarte mult de domeniul de activitate", argumenteaza initiatorii.

Senatorii PNL au mai afirmat ca, pentru sustinerea propunerii legislative, au avut in vedere si efectele pe care modificarea programului le-ar putea avea asupra economiei.

„Daca, per total, programul companiei va ramane de cinci zile pe saptamana, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezulta ca patronul trebuie sa faca noi angajari. Asadar, s-ar crea mai multe locuri de munca, cu conditia ca patronul sa aiba cu ce sa plateasca noii angajati", au subliniat semnatarii propunerii.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE