Concluzia Raportului DoS al SUA privind drepturile omului în România: "Corupție guvernamentală gravă!"

• Tweet

Departamentul de Stat al SUA a publicat Raportul său privind situația drepturilor omului în România, în anul 2023.Despre România se concluzionează foarte limpede: "Rapoarte credibile despre corupție guvernamentală gravă"

Capitolul despre România se deschide cu următoarele concluzii:

• "Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România în cursul anului"
• "Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă"
• "Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și a pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă"
• "Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției"

Cazul Chiricheș

"În noiembrie, judecătoarea Georgiana Farcas-Hingan de la Curtea de Apel Cluj a denunțat rudele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro (54.050 de dolari) în schimbul achitării primarului Cherecheș de acuzațiile de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunțat pe Cherecheș, judecătoarea Farcas-Hingan a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupție, după ce a susținut că ar putea rămâne imparțială", se scrie în documentul de la Washington.

„Persoanelor și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public"

"Raportul din septembrie al Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei privind această țară a remarcat că au existat numeroase cazuri în care persoanelor private și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public", subliniază în raport. Consecința? "Acest lucru a împiedicat părțile interesate să obțină informații publice în timp util, ceea ce a împiedicat inițierea de proceduri administrative sau accesul la sistemul judiciar în termenul de prescripție".

Cazul Șercan

Situația jurnalistei Emiliei Șercan și agresiunile instituționale împotriva ei sunt menționate în raport.

"Publicația online independentă Hotnews a susținut că hărțuirea împotriva lui Șercan a fost tolerată și, posibil, dirijată de reprezentanți ai Partidului Național Liberal (PNL), aflat la guvernare", consemnează documentul oficial.

"Hotnews a afirmat că membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Sercan în timpul interviurilor cu presa și să insiste că aceasta are „o vendetă politică" și „intenții rele". În ianuarie, două articole denigratoare la adresa lui Șercan au fost publicate pe Facebook și pe două site-uri de știri".

Departamentul de Stat al SUA arată că "Platforma Misreport a analizat postările și a susținut că acestea au fost plătite de o agenție de publicitate înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă ca având contracte cu PNL în campaniile electorale din 2020. Sercan a afirmat că a fost victima unei bine documentate „campanii de denigrare orchestrate de guvern".

Mită frecventă "în special în sistemul de sănătate"

"Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. Transparency International a observat că au fost raportate niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție" se arată în capitolul legat de corupție.

„Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Mass-media a raportat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, a șapte medici și a trei directori de spital", susține raportul.

Tolerarea violurilor, în unele situații

Deși regulile publice prevăd pedepse clare în privința violului și abuzurilor domestice, "În unele cazuri, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind violul și violența domestică".

În general, "Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a reprezentat o problemă gravă". De ce cred autorii raportului acest lucru? "Poliția nu dispune de proceduri pentru punerea în aplicare și monitorizarea ordinelor de restricție. Instanțele de judecată au instrumentat foarte puține cazuri de violență domestică".

Și discriminările etnice mai sunt încă raportate: "În iulie, un spital public din orașul Urziceni ar fi refuzat să acorde asistență medicală de urgență unei femei romi însărcinate, surde și nonverbale. Ca urmare, femeia a născut în afara spitalului, pe trotuar. Mass-media, ONG-uri și familia femeii au susținut că personalul spitalului a refuzat să acorde asistență medicală din cauza prejudecăților antiromânești, în timp ce managerul spitalului a afirmat că unitatea nu avea o secție de ginecologie".

O tendință anti sindicală

Există probleme și legate de dreptul muncii, susține raportul Departamentului de Stat pe 2023, referitor la România: "În ultimii ani, companiile au creat adesea entități juridice separate pentru a transfera angajații, evitând astfel pragurile de reprezentare". Este, practic, o mișcare contra sindicatelor.

"A fost dificil să se dovedească din punct de vedere juridic că angajatorii au concediat angajați ca represalii pentru activitățile sindicale".

"Un studiu al Parlamentului European a estimat că economia informală reprezenta 29% din PIB în 2022. Lucrătorii din sectorul informal nu erau acoperiți de legile și inspecțiile privind salariile, orele de muncă și regulile de securitate", se mai consemnează Raportul Departamentului de stat al SUA privind situația drepturilor omului în România, în anul 2023.