• Tweet

Moderatorii de la România TV anunțau, duminică seara, cu puțin timp înainte de prezentarea oficială a rezultatelor parțiale, la închiderea urnelor, o surpriză de mari proporții, de dimensiuni colosale! Sigur, înțeleg că pentru impresia artistică generală contează foarte mult preambulul unor spectacole de circ. Sărituri în gol, tumbe, demonstrații cu omul-ghiulea etc.

Poate pentru a sparge monotonia, echipa lui Ciutacu ne-a "amenințat" cu marea bombă a alegerilor, astfel încât, până la anunțul final, i-am trecut prin filtrul minții pe toți candidații anonimi, mediocri etc. Într-un cuvânt, aflați sub linia de marcare a favoriților și fără șanse de a câștiga alegerile prezidențiale...Până la urmă, totul s-a dovedit a fi un "fâs" jenant de zgomotos și ușor de confundat cu o...

În opinia mea, poziția ocupată de Viorica Dăncilă nu reprezintă o mare surpriză. Nici măcar un merit personal al domniei sale, ci al cinematografiei indiene. Nu pentru că ar fi o savantă de renume mondial! Doi bani nu dă cetățeanul de la bloc pe chestia asta! Băsescu cum a rupt inima târgului? A jucat magistral în rolul vagabondului, eclipsându-l total pe marele actor indian Raj Kapoor. Marinar, dintre cei care au frecat și puntea, șmecher cu brevet, papaciocar greu de strunit, iată doar câteva dintre elementele constitutive ale popularității sale nocive, plus strungăreața. Aceste calități au făcut diferența la voturi între doi comuniști, Băsescu și Năstase! Îl vedeți pe Adrian Năstase jucând în "Vagabondul", capodoperă a cinematografiei indiene? Credeți că ar dansa țigănește cu salba de cocoșei la gât și cu Mondialul în spate?

Avaramu. Dacă îi fixezi un punct de plastilină pe frunte și un machiaj puternic, cu cine seamănă Viorica Dăncilă? Cu Narghita! Dincolo de mărimea ei naturală, care "place la români". Nu cunosc împrejurările în care a căzut în malaxorul politichiei! Constat, ca și o parte a electoratului, că din gafă în gafă, a urcat continuu treptele afirmării personale, ocupând două funcții importante: șefa celui mai mare partid de Opoziție și prim ministru. Avaramu. Poate că ar fi trebuit să se dedice filmului indian, dar dumneaei, nu și nu, a ținut să facă o carieră fulgerătoare în politică, doborându-i rând pe rând pe marii bărbați ai PSD!

Dau doar două exemple de la Constanța, dragă nouă. De ce Felix Stroe, care se visează uneori mafiot, dar nu avem stofă de așa ceva pentru el, nu a fost în stare să ajungă în vârful piramidei? Că doar provine din Constanța, "cuibul mafioților", și nu din Teleorman, "cuibul cultivatorilor de bostănei"! A fost numit ministru în urale și s-a întors cu coada între picioare! A mai avut o tentativă, când a încercat să își recupereze carioca roșie de la Ministerul Transporturilor, dar a eșuat din nou! Nicolae Moga a fost numit ministru de Interne, dar a nimerit într-o tufă de Veneția! A tulit-o când a realizat cât de mare este pălăria pentru el! Narghita a rămas pe loc, ca simplă femeie, pentru că asta e realitatea, iar Moga, pardon, domnul chestor, ditamai bărbatul, a dat bir cu fugiții! Apropo, l-am văzut pe scena unor reprezentații din campania electorală. Bun de gură, bun agitator, nu zic, domnul Moga, dar nimic mai mult de atât! Față de toți ceilalți contracandidați, chiar și față de Iohannis, Viorica Dăncilă a avut un atu în campania electorală. A jucat magistral versiunea indiană a filmului universal "Mama răniților", în care domnia sa salvează prin respirație gură la gură un cetățean căruia i s-a făcut rău exact în momentul în care a apărut în peisaj! A încercat și Dan Barna o figură de același gen, dar, fiind mai simandicos, a renunțat, în cele din urmă, motivând că nu vrea să facă publicitate la pasta de dinți! O altă imagine care a contribuit decisiv la plasarea sa pe locul doi la alegerile prezidențiale. Momentul în care Narghita îl trece strada înapoi în PSD pe domnul Meleșcanu, riscându-și de-a dreptul viața, pentru că este cunoscută reacția tinerei generații și a bolizilor lor! Decisiv, ca impresie pentru opinia publică, a fost părul alb din recuzita personală a domnului Meleșcanu, aflat, surprinzător, în fruntea miniștrilor veniți să depună jurământul la Cotroceni! Dar fără baston. Grija doamnei Dăncilă față de persoanele în vârstă căzute pe jos și cu glicemia la pământ a marcat o cotitură decisivă în ce privește preferințele electoratului de la orașe și sate. Doamna Dăncilă a știut să învețe și să aplice diverse formule din viața și experiența altor politicieni. De pildă, a memorat foarte bime secvența în care Călin Popescu Tăriceanu intră, ca simplu cetățean, într-o hală din Capitală, ca să își cumpere câteva prune uscate. Se poate spune că l-a plagiat pe Tăriceanu, dar pe bază de roșii, așezându-se timidă la rând și plătind conștiincioasă la tarabă. Primind chiar și restul! Pupându-se cu precupețele, ca pe peronul gării, de parcă plecau în armată!

S-o fi văzut pe Narghita cum mângâia trecătorii și cum se uita galeș în ochii lor, ca și cum ar fi dat în gălbinare! Da, ăsta a fost secretul succesului său. S-a uitat în ochii lor! Ceea ce politicienii nu mai fac de multă vreme! Nu mult, doar cât să treacă puntea! Plusul de simpatie trecut în contul doamnei Dăncilă s-a datorat și perseverenței unor domni de a se comporta mitocănește cu domnia sa, ceea ce a făcut ca foarte multe femei să se solidarizeze cu dumneaei...Repet, Viorica Dăncilă nu are nici un merit în toată această poveste. Ea este beneficiara unor fapte banale de viață, dar cu o încărcătură emoțională pentru votanți, simpli cetățeni, care ar putea fi mânați din urmă și de curiozitatea de a avea o femeie președinte. Ce-i de mirare? Nu suntem noi țara tuturor posibilităților, dovadă traseul în salturi parcurs de o anonimă, în definitiv, care a răsturnat toate previziunile doar făcând respirație gură la gură electoratului! Așa se întâmplă când ignori buturuga mică!

Apropo, broșa, cât costă broșa!

Lucian Cristea