• Tweet

Încă o ieșire discutabilă a liderului PNL. Ludovic Orban solicită, nici mai mult nici mai puțin, decât ca Parlamentul României să-și înghețe activitatea. Să nu mai dezbată și să nu mai voteze legi, până când noul Guvern nu se pronunță. Dacă Legislativul se conformează, activitatea acestuia de facto se suspendă. Până când? Până când în cazul fiecăruia act normativ în parte, Guvernul condus de Ludovic Orban își va formula un punct de vedere. Ce semnificație are această tentativă de a arunca în aer activitatea celei mai importante instituții democratice?

Pretextul utilizat de Ludovic Orban este acela că, odată instalat un nou Guvern la Palatul Victoria, este firesc ca acesta să aibă posibilitatea de a-și formula propriile puncte de vedere asupra proiectelor de acte normative depuse în Parlamentul României. Pentru că ceea ce a aprobat sau a obiectat Guvernul Dăncilă nu mai stă în picioare. Să vedem cât se solid sau cât de subțire este acest argument.

Conform Constituției, Guvernul României este chemat să se pronunțe aprobând, respingând sau formulând unele obiecții și observații în legătură cu toate proiectele de acte normative intrate pe circuitul Parlamentului. Această prevedere din Legea Fundamentală este necesară pentru că se întâmplă - și nu de puține ori - ca inițiatorii actelor normative, deputați sau senatori, nefiind familiarizați cu mecanismele de funcționare ale statului, să comită greșeli în modul în care își formulează propunerile legislative, care, materializate într-o lege, ar putea paraliza sau stânjeni activitatea dintr-un domeniu sau altul. Din această perspectivă se justifică pe deplin obligația ca reprezentanții Executivului să analizeze proiectele de lege și să le dea acestora un aviz. Avizul de aprobare sau de respingere, precum și observațiile pe care le conține, sunt însă facultative. Pentru că nici în acest caz principiul separării puterilor în stat nu poate fi încălcat. Și sunt frecvente situațiile în care dezbaterile care au loc în Parlament iau în calcul cât se poate de serios opinia exprimată de Guvern.

Dacă în teoria și practica parlamentară așa stau lucrurile, dacă este cât se poate de firească o colaborare între cele două puteri ale statului în domeniul promovării unor noi acte normative, atunci, cel puțin aparent, solicitarea formulată de Ludovic Orban se justifică. El pornește de la premiza că, fiind vorba de un nou Guvern, acesta are libertatea de a-și implementa politici diferite. Inclusiv în domeniul legislativ. Ceea ce înseamnă, conform logicii lui Ludovic Orban, că punctele de vedere exprimate de Guvernul Dăncilă și intrate în circuitul legislativ nu mai sunt valabile. Parlamentul trebuie să facă bine și să aștepte. Până când? Până când fiecare minister va confrunta avizele pe care le-a dat unor proiecte de acte normative cu propriile obiective. Premierul propune îi Parlamentului nici mai mult nici mai puțin decât să facă „tabula rasa" din tot ceea ce s-a consumat în ultima vreme în Senat și în Camera Deputaților. Să dea timpul înapoi în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Și să aștepte până când noii miniștri vor găsi timpul necesar pentru a-și arunca ochii pe toate proiectele de acte normative de ordinul sutelor aflate în circuitul legislativ.

În fapt, solicitarea lui Ludovic Orban înseamnă paralizarea actvității Parlamentului. O suspendare de facto a celei mai importante puteri ale statului. Această bombă detonată de Ludovic Orban ar putea fi devastatoare, dacă nu ar conține în încărcătura ei ceva de un comic nebun. În realitate, activitatea Parlamentului României este suspendată. Pentru că și parlamentarii se află tot în campanie electorală prezidențială, la fel ca și Ludovic Orban și echipa sa guvenamentală. Primii aleargă în teritoriu, pentru a obține voturi pentru unul sau altul dintre cei doi candidați rămași în cursă, în timp ce miniștrii noului Guvern scotocesc de zor prin arhive, pentru a face dezvăluiri scandaloase vizând Executivul Dăncilă. Tot în scop electoral. Iar după încheierea campaniei, după omologarea rezultatelor, urmează ca președintele ales să-și prea noul mandat. Și va avea loc o sesiune festivă a Parlamentului. Urgența numărul unu este ca, până la sfârșitul anului, Guvernul Orban să fie capabil să propună o lege a bugetului. Această lege a bugetului va trebui să fie dezbătută pe repede înainte în toate comisiile de specialitate. Acolo se vor face mii de amendamente, așa cum s-a întâmplat și în cazul celorlalte bugete. Cele mai multe vor fi respinse, dar vor exista și amendamente adoptate. Oricum, atât respingerea cât și adoptarea necesită un efort consistent și timp rezervat unor dezbateri în contradictoriu și apoi proceduri propriu zise de vot. În final, articol cu articol, legea bugetului va trebui adoptată în plenul Parlementului, după ce și acolo vor fi formulate, dezbătute și votate amendamente.

După ce legea bugetului va fi adoptată, spre sfârșitul acestui an, cândva în luna decembrie, așa cum PNL a promis în mod repetat, ce credeți că se întâmplă cu Parlamentul României? Intră în vacanță. Așa cum se întâmplă în fiecare an. De unde revine în a doua parte a lunii ianuarie a anului viitor.

Ei bine, până atunci, Guvernul Ludovic Orban, care nu beneficiază de vreo vacanță, are tot timpul să cerceteze pe domenii proiectele de acte normative care au fost trimise spre avizare la Guvern. Și să reformuleze acolo unde este cazul avizele. Și să le trimită la Parlament. Unde vor fi arhivate. Și vor aștepta momentul când birourile de conducere ale celor două Camere le vor introduce în circuitul de dezbatere și aprobare din comisii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că neobișnuita solicitare făcută de Ludovic Orban este un gest politic total inutil. În realitate, Executivul nu poate paraliza activitatea puterii legislative. Cu atât mai mult cu cât, repet, avizele sunt pur consultative. Ludovic Orban a lansat această petardă din două motive. În primul rând, pentru a inocula și pe această cale ideea că tot ceea ce a făcut fostul Executiv este greșit. Și că și în materie legislativă lucrurile trebuie luate de la capăt într-o „Românie normală". Din această perspectiviă, mesajul său este pur electoral. Adică demogogic. Mai mult mă preocupă însă al doilea motiv. După ce Klaus Iohannis a pus mâna pe Executiv, pe care așa cum toată lumea poate observa îl învârte pe degete, el vrea să pună mână și pe Legislativ. Asta nu se poate face însă decât în urma unor alegeri. Alegeri la capătul cărora PNL să obțină peste 50% dintre mandate. Până atunci însă, Orban a simțit nevoia să atenționeze puterea legislativă. Să-i arate cine este de acum încolo jupânul. Aceasta este adevărata explicație a solicitării formulate în termeni ultimativi, pe care premierul a adresat-o Parlamentului.

Sorin Rosca Stanescu