• Tweet

Narva, al treilea oraș ca mărime din Estonia, se confruntă cu o creștere a provocărilor din partea Rusiei, într-un context de temeri crescânde că Moscova ar putea ataca acest oraș aflat la graniță și vulnerabil, informează Politico.

„Nu intenționăm să declanșăm un al treilea război mondial, dar vedem tentativele constante de a ne provoca să facem ceva care ar avea un impact mai mare", a declarat Egert Belitšev, directorul general al Pazei de frontieră din Estonia,

Orașul Narva, înghesuit de-a lungul graniței Estoniei cu Rusia, a fost în centrul eforturilor de a rezista la ceea ce susține că sunt aproape provocări continue din partea Moscovei - de la blocarea navigației prin satelit, la îndepărtarea balizelor de demarcare a frontierei, propagandă zgomotoasă, drone de supraveghere și dirijabili marcați cu simbolul de război „Z" al forțelor armate ale Rusiei.

Aproximativ un sfert din populația de 1,4 milioane a Estoniei este de etnie rusă. Majoritatea deține cetățenia estonă și are legături strânse cu Estonia, dar este cunoscută abilitatea Kremlinul de a exploata diferențele etnice pentru a revendica un rol special în protejarea diasporei ruse, așa cum a procedat în Georgia și Moldova. A fost de altfel pretextul pentru invadarea Ucrainei.

Îngrijorarea este că Kremlinul ar putea juca aceeași carte și aici, și să încerce să pună mâna pe estul Estoniei, cu populația sa mare de etnici ruși, după care să provoace NATO să lanseze un război global drept răspuns. O lipsă de reacție ar arăta că prevederea NATO privind apărare colectivă a articolului 5 este lipsită de sens.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat în 2022, la puțin timp după ce Moscova și-a lansat războiul total împotriva Ucrainei, că Narva este, din punct de vedere istoric, parte a Rusiei.

Narva, al treilea oraș ca mărime din Estonia, este mai aproape de Sankt Petersburg decât de Tallinn. Din cei aproximativ 56.000 de locuitori ai săi, 96% vorbesc rusă, iar o treime dețin pașaport rusesc

Descriind orașul drept „capătul lumii libere", Belitšev, un oficial de securitate estonian, este scetic că aliații din NATO ai Estoniei sunt pregătiți pentru ceea ce s-ar putea întâmpla aici.

Există aproximativ 900 de soldați britanici dislocați în țară ca parte a unei forțe multinaționale NATO la baza aeriană Tapa, la vest de Tallinn; Franța are de asemenea trupe acolo. Guvernul britanic s-a angajat să pregătească o forță de luptă pentru desfășurare rapidă. NATO a creat grupuri de luptă în majoritatea țărilor membre din est și intenționează să extindă aceste grupuri în Letonia și Lituania. Nu și-a luat acest angajament în Estonia din cauza unui deficit în armata britanică, care are doar două brigăzi blindate disponibile.

Dacă Rusia ar lovi, este puțin probabil ca forța NATO de la Tapa, alături de cei 7.700 de militari activ al Estoniei (care ar crește la 43.000 în caz de război), ar avea suficientă putere de foc pentru a respinge o ofensivă.

În plus, o vizită recentă a unei delegații belgiene s-a concentrat asupra modului de evacuare a cetățenilor săi, neglijând să discute serios despre modul în care trupele pot fi trimise rapid pentru a apăra Țările Baltice, a spus Belitšev.

„Cred că ei nu conștientizează la fel de serios ca noi", a spus el despre aliații țării sale. „Nu a existat în 2008 [când Rusia a invadat Georgia], în 2014 [când Crimeea a fost anexată] și nici acum... oamenii nu înțeleg situația reală."

Pentru Tallinn, întrebarea ce e de făcut în privința vecinului său de la est este existențială.

Cel mai mic stat baltic cheltuiește deja 3,4% din PIB-ul său pe apărare și intenționează să-l majoreze până la 3,7% anul viitor, cu mult peste țările mult mai mari din UE.

Tallinnul se gândește cu îngrijorare la ceea ce ar putea urma după ce războiul din Ucraina ar fi încheiat și dacă nu cumva Rusia va profita de orice fel de pauză în luptă pentru a ataca o țară vulnerabilă NATO.

Această amenințare face ca poliția la frontieră să fie cu atât mai importantă.

„Când are loc invazia, este deja prea târziu", a declarat ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur. „Trebuie să analizăm sistemul de avertizare timpurie și să stabilim din capul locului că, odată ce o persoană trece granița, atunci vom răspunde imediat".

Estonia are o experiență lungă și amară de a fi o colonie rusă. Și-a recâștigat independența abia în 1991, când Uniunea Sovietică s-a prăbușit și de atunci s-a grăbit să strângă legăturile cu UE și NATO.

Pericolul reprezentat de Moscova s-a reliefat limpede în 2014, când ofițerul serviciilor de securitate Eston Kohver a fost răpit și închis de Rusia; a fost eliberat un an mai târziu într-un schimb de prizonieri.

„Putem fi siguri că așa ceva nu se va mai întâmpla?" spune Belitšev, pe podul râului Narva, privind dincolo de apărarea antitanc din dințil de dragon, instalată recent.

Belitšev a spus că planul este de a acoeri fiecare metru al graniței de 338 de kilometri cu tehnologie de supraveghere.

Dar nu e o întreprindere ușoară.

În primul rând, este porțiunea de 77 de kilometri întinsă de-a lungul râului Narva. Înlăturarea de către Rusia a balizelor în această vară a făcut ca incursiunile pe teritoriul Estoniei să crească de la 18 în ultimii doi ani la 96 în acest an.

Fără marcajele plutitoare, grănicerii au dificultăți în a distinge între infractorii accidentali și încercările nesăbuite de a pătrunde în UE. „Dacă geamandurile lipsesc, apar o mulțime de erori", a spus Belitšev.

Blocarea de către Rusia a semnalelor GPS în zonă îngreunează, de asemenea, urmărirea aeronavelor sau a dronelor și detectarea contrabandiștilor, făcând totodată imposibil grănicerilor să identifice cu exactitate locațiile în sălbăticie.

La sud de Narva, granița se întinde 126 de kilometri prin Lacul Peipus, după care cotește alți 136 de kilometri, prin două puncte de trecere rutiere la Koidula și Luhhamaa, trecînd prin teren mlăștinos,

„Este ca un aerodrom în timpul iernii", a spus Belitšev. „Poți ateriza un avion acolo dacă vrei".

Un program de 157 de milioane de euro are ca scop consolidarea protecției frontierei la Narva.

Belitšev a spus că Estonia construiește ceea ce el numește un „zid de drone" care folosește sisteme digitale pentru a bloca dronele inamice.

Planul este, de asemenea, de a recruta o rezervă de poliție de 1.000 de personal de securitate la nivel național ca rezervă în cazul unui eveniment major, în plus față de cei 29.000 de voluntari care se antrenează deja ca parte a Ligii de Apărare a Estoniei.

Mărirea numărului lor nu este ușoară într-un loc precum Narva, întrucât solicitanții trebuie să cunoască fluent estona și să fie cetățean pentru a servi în poliție.

„În această regiune ne chinuim mereu să recrutăm noi ofițeri", a spus el.

În impunătoarea cetate de pe malul râului, care de-a lungul a 700 de ani a fost deținută de danezi, germani, polonezi, suedezi, ruși, sovietici și acum estonieni, CEO-ul muzeului orașului, Maria Smorzhevskikh-Smirnova, spune că este dificil să lupți împotriva războiului informațional de la Moscova.

Anul acesta, Smorzhevskikh-Smirnova a fost atacată online pentru că a organizat o expoziție intitulată Narva 44, ce are drept subiect distrugerea orașului de graniță în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele sovietice.

Kremlinul dă vina pentru devastarea pe seama retragerii trupelor germane, a spus ea, dar fotografiile arată o altă poveste.

Estonia încearcă să păstreze calme relațiile cu etnicii săi ruși și cu Moscova. În timp ce Finlanda și-a închis toate punctele de trecere a frontierei terestre cu Rusia, Estonia menține un pod din Narva deschis traficului pietonal, ceea ce înseamnă controale și de multe ori cozi lungi.

Belitšev i-a învinuit pe ruși pentru că au creat probleme de trafic pentru a incita la resentimente, dar a adăugat că nu este treaba lui să faciliteze tranzitul către un stat „agresor".

„Dacă vrei să intri în Rusia, nu ar trebui să fie confortabil", a spus el.