• Tweet

Pudra din viermi galbeni de făină, larve ale gândacilor de făină (Tenebrio molitor), este începând din 10 februarie un aliment autorizat pentru a fi introdus pe piaţa alimentară europeană, conform unui regulament emis de Comisia Europeană la 20 ianuarie, sub semnătura preşedintei Ursula von der Leyen, şi publicat pe site-ul https://eur-lex.europa.eu.

Conform regulamentului CE, pudra tratată cu UV din larve întregi de "Tenebrio molitor" trebuie inclusă în lista cu alimente noi a Uniunii Europene prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470, informează Agerpres. Firma franceză Nutri'Earth dispune de exclusivitate pentru a introduce pe piaţă pudra de viermi galbeni de făină pentru următorii 5 ani, începând cu 10 februarie 2025, conform aceluiaşi regulament care este obligatoriu şi se aplică direct în toate statele membre.

Pe site-ul oficial food.ec.europa.eu, Comisia oferă o serie de precizări cu privire la decizia de a aproba încă un aliment derivat din insecte (al patrulea) ca "Novel Food" ("Aliment Nou") ce va fi folosit ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare destinate populaţiei europene. Conceptul de "Novel Food" este definit drept hrană ce nu a fost consumată în mod semnificativ de europeni înainte de 15 mai 1997, când s-a introdus prima reglementare cu privire la noile alimente. Niciun stat membru nu a confirmat un nivel semnificativ al consumului uman de insecte din orice specie înainte de 15 mai 1997.

Conform CE, regulamentul adoptat în ianuarie este unul dintre paşii finali în procedura de autorizare a pulberii tratate cu UV de vierme galben de făină ca aliment nou. Statele membre au dat undă verde Comisiei pentru a permite unui operator din sectorul alimentar, care a solicitat aceste autorizaţii, să introducă produsul pe piaţa UE - în acest caz firma franceză Nutri'Earth. Acest lucru s-a întâmplat deja cu o serie de insecte, cum ar fi lăcusta migratoare sau greierele de casă, iar legislaţia care reglementează aşa-numitele "noi alimente" încearcă să păstreze echilibrul între inovaţie şi siguranţa alimentară.

Actualul regim de autorizare a reuşit să reducă de două ori intervalul de timp necesar pentru ca "noile alimente" să ajungă pe piaţa UE prin comparaţie cu legislaţia anterioară, conform Comisiei. Sunt avute în considerare diverse feluri de alimente, unele complet neobişnuite, aşa cum sunt insectele, algele, noi proteine vegetale, dar şi mâncăruri tradiţionale din ţări terţe şi vor contribui la atingerea diferitelor obiective fixate de UE în cadrul Green Deal şi în strategia Farm to Fork (de la fermă în farfurie n.r.).

Principiile pe care Comisia susţine că le protejează în cadrul noilor reglementări alimentare se referă la siguranţa noilor alimente pentru consum şi la faptul că acestea vor fi etichetate corespunzător pe rafturile magazinelor. În plus, dacă aşa numitele alimente noi sunt menite să înlocuiască alte alimente, atunci ele trebuie să aibă cel puţin aceeaşi valoare nutriţională cu cele pe care le înlocuiesc.

În ceea ce priveşte consumul de insecte, Comisia consideră că rămâne la latitudinea cetăţenilor europeni dacă doresc să mănânce sau nu insecte, dar precizează că folosirea insectelor ca o sursă alternativă de proteine nu este ceva nou şi adaugă că insectele sunt mâncate în mod regulat în numeroase regiuni ale lumii.

Comisia Europeană mai susţine că diversificarea ofertei alimentare cu hrană din insecte contribuie pozitiv la mediu şi la sănătate, răspunzând în acelaşi timp cererii în creştere de proteine din rândul clasei de mijloc, în condiţiile creşterii costurilor economice şi de mediu ale producţiei de proteine animale.

În plus, susţine CE, beneficiile ecologice ale creşterii insectelor pentru hrană se bazează pe eficienţa ridicată a conversiei hranei pentru insecte, mai puţine emisii de gaze cu efect de seră, mai puţină utilizare a apei şi a terenurilor arabile şi utilizarea bioconversiei pe bază de insecte ca soluţie pentru reducerea risipei alimentare.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) consideră consumul de alimente pe bază de viermi galbeni de făină drept "sigur", dar subsecretarul italian pentru Sănătate, Marcello Gemmato, a spus că Italia va monitoriza acest lucru astfel încât "principiul transparenţei şi dreptul cetăţenilor de a alege pe deplin conştienţi ceea ce consumă prin etichete şi informaţii detaliate" să fie respectate, notează agenţia italiană de presă ANSA.

Tot ANSA aminteşte că această decizie a CE a provocat controverse în cadrul Parlamentului European, unde europarlamentarii Alexander Bernhuber (PPE) şi Laurence Trochu (CRE) au încercat să se opună acestei autorizări ridicând o obiecţie la adresa acestui act pe care-l consideră "o insultă pentru fermierii europeni, dar fără succes. Obiecţia a fost respinsă de Comisia pentru Mediu (ENVI) cu un avantaj de doar câteva voturi, conform ANSA.

Piaţa europeană pentru "noile alimente" este încă subdezvoltată dar ea ar putea să se extindă în curând şi prin adăugarea cărnii sintetice, obţinută în laborator - o solicitare a start-upului francez Gourmey de a autoriza vânzarea de foie gras obţinut în eprubetă se află pe masa Comisiei încă de vara trecută.

De asemenea, Forumul Economic Mondial susţine că alimentele pe bază de insecte pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice, oferind surse alternative de proteine, după cum aminteşte şi Polskie Radio (www.polskieradio.pl), adăugând că pudra din viermi galbeni de făină va fi folosită într-o serie de produse alimentare precum brânză, gemuri, paste şi pâine, cu condiţia ca larvele să fi fost tratate cu radiaţii UV.

Conform publicaţiei poloneze Rzeczpospolita, câţiva comercianţi polonezi desfac deja produse pe bază de insecte, aşa cum sunt batoanele cu proteine din greieri şi snacks-uri ce conţin viermi de făină. Firma poloneză HiProMine, care produce larve de insecte pentru hrana animalelor, se află în creştere rapidă şi îşi extinde operaţiunile, mai notează cotidianul Rzeczpospolita.