Cum functionează sistemul ATACMS: Arma care ar putea răsturna frontul din Ucraina

Postat la: 18.11.2024 |

Statele Unite au autorizat Ucraina să atace teritoriul rus cu rachete ATACMS, pe care le furnizează Kievului, potrivit presei americane. Aceste arme, a căror utilizare a fost solicitată de Volodimir Zelensk de multe luni, pot lovi ţinte aflate la mai mult de 300 de kilometri distanţă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat această informaţie în timpul discursului său de duminică seara, dar nu a confirmat-o direct. Reamintind importanţa „capacităţii cu rază lungă de acţiune" a armatei sale, el a precizat că„astăzi, multe surse mass-media relatează că am primit autorizaţia de a lua măsuri corespunzătoare".

"Dar loviturile nu se desfăşoară cu vorbe. Lucrurile de acest gen nu sunt anunţate", a adăugat Volodimir Zelenski, potrivit Ouest France. „Rachetele vor vorbi de la sine". Rachetele ATACMS (Army Tactical Missile System) sunt considerate a fi rachete balistice cu rază mică de acţiune. Potrivit New York Times, acestea pot lovi ţinte aflate la o distanţă de aproximativ 190 de mile (306 km). Acestea transportă 226 kg de încărcătură explozivă, potrivit producătorului lor, Lockheed Martin.

Proiectate în anii 1990 şi utilizate pentru prima dată în Irak în 1991, rachetele ATACMS au încetat de atunci să mai fie produse în serie, provocând temeri în Statele Unite că acestea ar putea rămâne fără stocuri în cazul în care ar fi trimise prea multe către o ţară terţă. Potrivit unei estimări recente a site-ului de specialitate Defense Express, Washingtonul dispune de 2 500 de ATACMS, dintre care 1.500 cu o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Însă, potrivit lui Doug Bush, responsabil cu achiziţiile armatei americane, citat de Politico, un „număr semnificativ" de rachete au fost comandate în urmă cu câţiva ani. Creşterea activităţii pe linia de producţie ar trebui să permită acum Statelor Unite să aprovizioneze ţări aliate precum Ucraina, fără a avea niciun impact asupra capacităţilor militare americane, potrivit acestui oficial. Washingtonul a livrat aceste rachete ATACMS Ucrainei pentru prima dată în octombrie 2023, însă raza lor de acţiune era încă limitată la 165 de kilometri.

Noua lor versiune, cu o rază de acţiune aproape dublată, a fost utilizată pentru prima dată de armata ucraineană în aprilie 2024, potrivit agenţiei americane Associated Press. La acel moment, utilizarea lor era limitată la teritoriul ucrainean. Ţintele din Crimeea, anexată de Rusia în februarie 2014, şi din alte teritorii ocupate au fost vizate în aprilie de forţele ucrainene. Folosirea acestor arme ar permite Ucrainei să ajungă la locurile de logistică ale armatei ruse şi la aerodromurile de pe care decolează bombardierele sale.

Rachetele ATACMS furnizate de Statele Unite ar trebui să fie utilizate iniţial în regiunea Kursk de la frontiera rusă, unde soldaţi nord-coreeni au fost desfăşuraţi în sprijinul trupelor ruse, potrivit New York Times,, care citează oficiali americani vorbind sub rezerva anonimatului. Decizia Washingtonului de a autoriza Ucraina să utilizeze aceste rachete a fost o reacţie la desfăşurarea de trupe nord-coreene, potrivit acestor oficiali.

În opinia lui John Hardy, de la think-tank-ul american Foundation for Defense of Democracies, „a permite Ucrainei să lovească ţinte prioritare pe teritoriul Rusiei ar putea pune Kievul într-o poziţie mai bună pentru eventuale negocieri". „Inclusiv prin încurajarea Moscovei să accepte un moratoriu asupra loviturilor împotriva infrastructurilor energetice critice", a adăugat acest cercetător specializat în Rusia, intervievat de AFP.

Mai multe ţări, printre care Statele Unite, au refuzat anterior să dea undă verde, de teama escaladării tensiunilor cu Moscova. Decizia Washingtonului ar putea determina alţi aliaţi să îi urmeze exemplul, în special Regatul Unit, care furnizează Ucrainei rachetele Storm Shadow. Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară a fost al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a refuzat în mod constant să furnizeze rachetele cu rază lungă de acţiune Taurus solicitate de Kiev.

Polonia, vecina Ucrainei şi unul dintre cei mai puternici susţinători ai acesteia, a salutat decizia SUA. „Preşedintele Biden a răspuns la intrarea trupelor nord-coreene în război şi la atacul masiv cu rachete al Rusiei cu un limbaj pe care V. Putin îl înţelege", a transmis şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, pe X. Vladimir Djabarov, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a Parlamentului rus, a denunţat o escaladare care ar putea „conduce la al treilea război mondial".

Preşedintele rus Vladimir Putin avertizase că o astfel de decizie ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia". Prin această autorizaţie acordată Ucrainei, preşedintele democrat Joe Biden dă curs unei cereri mai vechi din partea Kievului, cu puţin timp înainte de plecarea sa de la Casa Albă şi de revenirea republicanului Donald Trump.

Nu este sigur că Trump va reveni asupra deciziei lui Biden atunci când îşi va prelua mandatul, chiar dacă preşedintele ales este foarte critic faţă de amploarea ajutorului financiar şi militar american acordat Ucrainei şi s-a angajat să pună capăt războiului „în 24 de ore", fără să explice cum. Măsura beneficiază, de asemenea, de sprijinul anumitor membri republicani ai Congresului, care îi cereau de mult timp preşedintelui Biden să ridice restricţiile impuse Ucrainei.