• Tweet

Cel puțin 38 de persoane au fost ucise în urma unui bombardament rus în apropierea capitalei ucrainene Kiev, au declarat oficialii sâmbătă, într-unul unul dintre cele mai sângeroase atacuri care au lovit Ucraina în acest an.

Atacul a declanșat un incendiu în raionul Bucea, la vest de Kiev, care s-a extins la mai multe locuințe și a avariat cel puțin 50 de clădiri rezidențiale, a declarat Tîmur Tkacenko, șeful administrației militare regionale locale. Alte patru persoane sunt în continuare dispărute în urma atacului, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit o instalație a companiei Fire Point LLC, unde erau depozitate propulsoare pentru drone cu rază lungă de acțiune, precum și un centru logistic din localitatea apropiată Ceaika, unde erau păstrate componente pentru rachete de croazieră. Atacul inițial a provocat aprinderea unor obuze, mine și propulsoare pentru drone, declanșând explozii secundare masive lângă un centru de îngrijire pentru persoane în vârstă și persoane cu dizabilități.

Atacul are loc în timp ce raidurile aeriene rusești aproape constante asupra Kievului ajung în a treia zi, sufocând economia din capitala ucraineană și perturbând grav viața civilă la mai bine de 4 ani și jumătate de la invazia la scară largă a Rusiei.

Vorbind despre atacul rusesc, președintele Zelenski a descris "o situație teribilă" și "o neglijență cruntă din partea celor care au depozitat explozibili chiar lângă populație."

Zelenski a declarat că un depozit a fost lovit în satul Mîla, atacul fiind "urmat de o detonație." El nu a oferit detalii despre locație, dar, ca răspuns la indignarea publică provocată de depozitarea materialelor militare în apropierea zonelor rezidențiale, a spus că legea ucraineană interzice depozitarea de muniție în apropierea caselor civile și că au fost inițiate proceduri penale.

"Cei care au permis să se întâmple acest lucru trebuie să fie trași la răspundere pentru deciziile lor," a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a mai afirmat că un azil pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități a fost avariat și că autoritățile au declanșat evacuarea zonei.

Echipele de intervenție au continuat duminică să stingă incendiile și să identifice și să neutralizeze dispozitivele explozive de la fața locului, în satul Mîla, a adăugat Zelenski. El a precizat că 20 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii.

Tîmur Tkacenko a fost citat ulterior de presa ucraineană spunând că 34 dintre persoanele ucise erau rezidenți ai azilului de bătrâni.

Premierul ucrainean Serhii Korețkîi nu a oferit nici el informații despre depozitul vizat, dar a făcut referire la un atac asupra suburbiei Vîșneve din Kiev de la începutul lunii iulie, care a lovit un depozit de muniție, ucigând 22 de persoane și declanșând detonații masive și incendii ce au distrus casele din apropiere.

"Din păcate, vedem deja că tragedia teribilă din Vîșneve nu a fost o lecție," a spus Korețkîi. "În al cincilea an al unei invazii la scară largă, a face aceleași greșeli este neglijență penală. Și toți cei vinovați, fără excepție, trebuie pedepsiți aspru pentru ca astfel de situații să nu se mai repete."

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a lovit un depozit din Mîla în care erau depozitate componente și motoare de lansare pentru drone cu rază lungă de acțiune. De asemenea, a precizat că a atacat porturile Mîkolaiiv și Izmail, precum și un centru logistic și facilități de depozitare care adăposteau piese pentru rachetele de croazieră Flamingo ale Ucrainei în regiunea Kiev.

Pentru a supraviețui acestor atacuri constante, companiile ucrainene din industria de apărare au fost nevoite să adopte o logistică extrem de complexă, a notat TWZ. Iryna Terekh, directoarea generală a Fire Point, a dezvăluit că firma sa își distribuie producția într-o rețea de aproximativ 90 de instalații ascunse, pentru a elimina punctele unice de vulnerabilitate. Prin duplicarea, triplarea și chiar cvadruplarea liniilor de asamblare esențiale, compania își asigură supraviețuirea operațională, în ciuda costurilor logistice semnificative.

Bombardamente neîntrerupte

Atacurile cu drone ale Rusiei în Ucraina au devenit aproape constante începând de joi, desfășurându-se atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Oficialii ucraineni afirmă că Rusia își creează stocuri de rachete și lansează atacuri majore la fiecare câteva zile, sperând să epuizeze apărarea ucraineană prin numărul uriaș de muniții folosite.

Loviturile rusești asupra regiunii sudice Herson de sâmbătă au ucis două persoane și au rănit alte 27, a declarat Oleksandr Prokudin, șeful administrației regionale, într-o postare pe rețelele de socializare.

El a precizat că atacurile au avariat case și blocuri de locuințe și că un copil se numără printre cei răniți.

La începutul săptămânii, Prokudin a declarat că Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii critice din regiune, care se află în proporție de aproximativ 70% sub control rusesc. De asemenea, el a îndemnat zeci de mii de locuitori să se mute în regiuni mai sigure din cauza posibilității unor întreruperi prelungite de energie electrică și căldură în această iarnă.

Rusia a crescut semnificativ utilizarea dronelor cu reacție, iar numărul acestora va continua să crească pe măsură ce Moscova le observă eficiența, a declarat Pavlo Palisa, adjunctul șefului biroului prezidențial al Ucrainei.

"Mijloacele de atac le depășesc întotdeauna pe cele de apărare. Cu siguranță va trebui să ne adaptăm. Va fi nevoie de timp," a spus Palisa. El a precizat că dronele de interceptare de care dispune în prezent Ucraina, care ar putea teoretic să intercepteze dronele cu reacție, nu au demonstrat încă eficiența așteptată, deși Kievul lucrează la soluții.

Între timp, Ministerul Apărării din Rusia a declarat duminică că se pregătește să lanseze "atacuri masive" împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, ca urmare a unei campanii ucrainene cu drone ce a vizat un retailer supranumit "Amazonul Rusiei," precum și sectorul de petrol și gaze al țării - sector despre care Kievul afirmă că atât finanțează, cât și alimentează direct invazia Moscovei în Ucraina.

Ministerul rus a descris atacurile planificate ca fiind un răspuns la "atacurile continue ale Kievului asupra infrastructurii civile și sectorului economico-energetic al Rusiei."

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a promis duminică "un răspuns adecvat" la ceea ce el a numit "calea escaladării" urmată de Ucraina și vizarea economiei civile ruse.

Peskov a declarat pentru presa de stat rusă că Moscova a lansat lovituri "destul de sistematice" asupra a ceea ce el a numit infrastructura militară și conexă războiului a Kievului.

Așa cum se știe, în ultimele luni, Ucraina a lansat lovituri mortale asupra facilităților celui mai mare retailer online din Rusia, Wildberries, susținând că compania vinde bunuri cu dublă utilizare care au ajutat efortul de război al Kremlinului. De asemenea, dronele ucrainene au lovit rafinării de petrol rusești și alte elemente de infrastructură energetică, provocând o criză de combustibil fără precedent într-o țară care este unul dintre cei mai mari producători de energie din lume.

În timpul iernilor anterioare ale războiului, Rusia a lovit sistematic rețeaua electrică a Ucrainei, lipsind mii de oameni de căldură și lumină la temperaturi de îngheț. Oficialii ucraineni au avertizat repetat că iarna care urmează s-ar putea dovedi cea mai dificilă de la lansarea invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022.

O nouă strategie

Analiștii străini citați de CBC Canada au notat că atacul devastator de lângă Kiev are loc în contextul în care Rusia și-a intensificat brusc campania aeriană în ultimele zile, sirenele de alarmă aeriană sunând repetat în tot Kievul, iar exploziile și zgomotul apărării antiaeriene răsunând în oraș pe parcursul întregii zile.

Această escaladare marchează o schimbare notabilă de tactică, exercitând o presiune sporită asupra apărării antiaeriene deja suprasolicitate a Ucrainei, menținând totodată civilii în stare de alertă timp de ore întregi. Atacurile pe timp de zi asupra capitalei fuseseră relativ rare anterior.

Experții au spus că, timp de luni de zile, tacticile standard ale Rusiei s-au bazat pe baraje masive și concentrate - desfășurând simultan, într-un interval scurt de timp, zeci de rachete de croazieră, rachete balistice și drone de atac pentru a copleși sistemele de apărare antiaeriană. Totuși, în ultima perioadă, Moscova a trecut la o doctrină care prioritizează prezența persistentă și perturbarea continuă în detrimentul unor atacuri unice, de intensitate foarte mare.

Printre principalele schimbări tactice observate de experți se numără:

· Valuri de drone. În loc să lanseze salve masive care lovesc simultan, forțele ruse desfășoară continuu drone de atac Shahed și Geran în grupuri mici, la intervale de câteva ore. De exemplu, în timpul unui atac major recent, Kievul a petrecut 872 de minute, adică aproape 15 ore, sub 13 alerte aeriene separate într-o singură zi, depășind recordul anterior al capitalei, stabilit în timpul invaziei inițiale din 1 martie 2022. În dimineața următoare au urmat încă opt alerte.

· Paralizarea capitalei. "Din nou și din nou, pe parcursul zilei, sirenele au răsunat în timp ce Rusia lansa drone în grupuri mici spre capitala ucraineană," a transmis Ministerul de Externe de la Kiev pe X. "Fiecare nouă amenințare a pus oamenii în pericol și i-a obligat să caute adăpost, întrerupând în mod repetat munca, serviciile publice, transportul și planurile de zi cu zi." Navetiștii au fost nevoiți să se adăpostească în stațiile de metrou, în timp ce echipele mobile de apărare antiaeriană urmăreau continuu ținte care zburau la joasă altitudine deasupra diferitelor cartiere ale orașului.

· Epuizarea apărării antiaeriene. Angajamentele continue obligă echipele mobile de apărare și bateriile de rachete ucrainene să opereze non-stop, fără odihnă. Acest ritm operațional neîncetat epuizează personalul, pune presiune asupra capacităților de urmărire ale radarelor și obligă Ucraina să consume stocurile limitate de interceptoare, precum rachetele Patriot, NASAMS și Iris-T.

Directorii din industria ucraineană de apărare au subliniat intenția psihologică profundă a acestei schimbări operaționale. Iryna Terekh, directoarea generală a companiei de apărare Fire Point, care produce dronele FP-1/FP-2 și rachetele de croazieră Flamingo, a explicat că strategia urmărește "să ne facă să ne lăsăm mâinile în jos, în disperare... Să nu lase nici măcar un minut în care să fie potrivit să ne bucurăm de ceva: de la micile bucurii ale vieții până la succesele noastre de pe front. Să lase epuizarea să câștige."

Un fost ofițer militar ucrainean de rang înalt a declarat, de asemenea, că Moscova vrea "să mențină o presiune constantă asupra populației și să insufle frica de pierderea vieților, de creșterea foametei, să demoralizeze populația și să provoace panică."

Alte atacuri

Potrivit relatărilor TWZ, recentele atacuri rusești de mare frecvență au vizat în mod sistematic obiective logistice, comerciale, industriale și energetice esențiale în mai multe regiuni din Ucraina:

· Regiunea capitalei Kiev - Valuri de drone de atac și rachete balistice au vizat importante centre de distribuție, distrugând depozite aparținând principalului retailer de electronice COMFY, unui distribuitor național de jucării și companiei de dulciuri Roshen, fondată de fostul președinte Petro Poroșenko. Resturile căzute ale unor drone au rănit patru cetățeni în cartiere rezidențiale, în timp ce atacuri separate în districtele nordice au provocat moartea unui copil și rănirea altor 12 persoane.

· Satul Mîla, regiunea Kiev - Așa cum am menționat mai sus, drone rusești Geran-4 au lovit un depozit de muniții situat în apropierea unei zone suburbane dens populate. Exploziile secundare masive au provocat incendii care au afectat aproximativ 50 de locuințe private din apropiere, au avariat un centru de îngrijire învecinat, au forțat închiderea importantei șosele Jîtomîr și au declanșat evacuarea de urgență a 381 de locuitori.

· Harkov - Un atac cu bombe aeriene ghidate a lovit un centru comercial regional aglomerat, ucigând un civil și rănind alte două persoane. Între timp, cartierele rezidențiale din regiunea vecină Sumî au suferit pagube importante, un locuitor în vârstă de 61 de ani fiind ucis.

· Regiunea Odesa - Rachete de croazieră și drone rusești au vizat infrastructura maritimă și de export din trei porturi situate la Marea Neagră și pe Dunăre, distrugând cinci camioane care transportau cereale, avariind alte trei și lovind silozuri de depozitare esențiale pentru transporturile agricole internaționale.

· Krivoi Rog și Zaporîjia - Rachete rusești au lovit mari instalații industriale și combinate siderurgice importante pentru baza industrială și industria de apărare a Ucrainei.

· Regiunile Poltava și Mîkolaiv - Atacuri cu rază lungă de acțiune au vizat infrastructura energetică critică, avariind direct o rafinărie de petrol din Poltava. În Mîkolaiv, atacurile au întrerupt alimentarea cu electricitate pentru peste 300.000 de abonați și au întârziat circulația trenurilor regionale timp de mai multe ore.

· Infrastructura comercială - În același timp, forțele ruse și-au extins lista de ținte pentru a lovi infrastructura comercială a Ucrainei, lanțurile interne de aprovizionare și logistica industrială. După cum a relatat CBC News, atacurile recente reprezintă un asalt deliberat asupra lanțurilor de aprovizionare non-militare și a rețelelor de distribuție pentru consumatori.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a confirmat amploarea națională a campaniei agresive a rușilor: "Peste noapte, Rusia a efectuat un atac masiv asupra Ucrainei, vizând porturi, depozite de cereale, sectorul energetic, industria și alte infrastructuri, folosind rachete balistice și hipersonice, precum și drone de luptă."

Impactul asupra Ucrainei

Implicațiile strategice ale acestei campanii aeriene susținute din partea Rusiei depășesc cu mult distrugerile fizice, modificând mediul operațional de pe teren și influențând dinamica politică internațională. Observatorii străini au notat câteva dintre ele:

Presiuni economice, psihologice și de mobilizare. Prin menținerea populației urbane din Ucraina în condiții de alertă și nevoită să se adăpostească aproape constant, această tactică perturbă direct activitatea economică de zi cu zi, blochează transportul public și provoacă pierderi severe de productivitate.

Fostul comandant NORAD și generalul-maior în retragere Scott Clancy a declarat că Ucraina este prinsă într-un război de uzură din cauza nivelului sprijinului occidental: "Occidentul nu a oferit Ucrainei suficient pentru a câștiga războiul... Aliații occidentali oferă suficient sprijin pentru ca Ucraina să rămână în luptă, dar nu suficient pentru a obține victoria."

Între timp, Kirilo Budanov, șeful Biroului Președintelui, a subliniat că Ucraina trebuie să mobilizeze cel puțin 30.000 de persoane pe lună pentru a menține capacitățile de pe front, cerând reforme structurale pentru îmbunătățirea practicilor de recrutare, potrivit Pravda.

Epuizarea stocurilor de rachete. Deși apărătorii aerieni ai Ucrainei au menținut rate ridicate de interceptare a țintelor balistice folosind interceptoare Patriot americane livrate recent, stocurile de astfel de rachete rămân extrem de limitate.

Lansarea continuă a unor rachete sol-aer costisitoare sau desfășurarea permanentă a echipelor mobile înarmate împotriva unor drone ieftine creează o asimetrie periculoasă în privința resurselor.

Contraatacurile ucrainene

Așa cum am menționat anterior, Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile cu rază lungă de acțiune asupra industriilor militare și facilităților energetice din Rusia, folosind drone fabricate local, cu scopul de a tăia veniturile Moscovei pentru invazie și de a-i face pe ruși să simtă consecințele războiului.

De exemplu, imagini din satelit furnizate de Vantor au confirmat că un atac cu drone al Unității Alpha din Ucraina a avariat un bombardier strategic rus Tu-95MS Bear la baza aeriană Engels-2, smulgând o parte din aripa dreaptă a aeronavei. Atacul a determinat Moscova să construiască adăposturi de protecție pentru flota sa de bombardiere strategice, potrivit TWZ.

În discursul său de vineri seară adresat națiunii, Zelenski a declarat că Kievul speră să își crească atacurile cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei pentru a ajunge la 1.000 de lansări de drone în fiecare zi.

"În prezent, avem o medie de peste 300 dintre ‘sancțiunile' noastre cu rază lungă de acțiune," a spus Zelenski, termenul său preferat pentru atacurile cu rază lungă ale Kievului, care au vizat recent și marii retaileri online din Rusia. "Trebuie să fie mai multe. Avem un scop foarte clar și îl vom atinge."

În același timp, Marea Britanie a anunțat că va oferi Kievului acces la tehnologie clasificată pentru producerea locală a rachetelor de croazieră Storm Shadow. Moscova a avertizat, în replică, că ar putea viza instalații militare britanice din interiorul și din afara Ucrainei.

De asemenea, ucrainienii și-au intensificat utilizarea inteligenței artificiale, care joacă un rol crucial pe câmpul de luptă din Ucraina, optimizând procesul de identificare și distrugere a țintelor și reducând timpii de reacție ai lanțului de atac de la 15-20 de minute la execuție aproape instantanee. Pentru a susține dezvoltatorii din industria de apărare, Ministerul Ucrainean al Apărării a creat un mediu securizat de testare, oferind la peste 100 de companii locale acces la platforma Brave1 Dataroom. Aceasta le permite specialiștilor să își antreneze și să își regleze algoritmii de inteligență artificială folosind date reale de luptă.

Specializată în identificarea și interceptarea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor de tip Shahed, platforma este completată de inițiativa Avengers Labs. Prin intermediul acesteia, dezvoltatorii primesc acces la un set masiv de date ce conține peste 5 milioane de cadre colectate în timpul misiunilor militare. Actualizate constant prin intermediul sistemului ucrainean de management al câmpului de luptă DELTA, aceste date includ imagini cu blindate, artilerie, sisteme antiaeriene, infanterie inamică și diverse vehicule aeriene fără pilot.

Strangularea Mării Negre

Revenind la intensificarea atacurilor aeriene asupra Kievului și a rețelelor logistice terestre, trebuie spus că aceasta face parte din aceeași ecuație strategică prin care Moscova încearcă să izoleze complet Ucraina de Marea Neagră, despre care am scris recent.

În timp ce valurile neîncetate de drone Shahed și rachete paralizează viața urbană și consumă rezervele de interceptoare din marile orașe, un al doilea front la fel de critic se desfășoară în sud. Acolo, Rusia duce un război sistematic de strangulare economică, vizând hubul portuar al Marelui Odesa - ce include terminalele din Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi - cu scopul de a transforma cea mai importantă ieșire la mare a țării într-o zonă complet nefuncțională.

Lansată ca o campanie de uzură de lungă durată, această ofensivă maritimă combină bombardamentele aeriene masive asupra infrastructurii de pe uscat cu atacuri directe asupra navigației civile internaționale. Peste 70 de lovituri au vizat silozurile de cereale, rezervoarele de combustibil, macaralele și danele din regiunea Odesa, în timp ce zeci de atacuri cu drone și rachete au fost direcționate împotriva navelor comerciale neutre care navighează pe Marea Neagră.

Incidentele tragice, precum scufundarea cargoului turcesc Golden Leo încărcat cu porumb ucrainean - soldată cu moartea a zece marinari internaționali - sau avarierea gravă a navei Nadezhda, au transformat riscul maritim într-un instrument de coerciție directă. Pentru a opri complet fluxul de mărfuri, armata rusă a extins bombardamentele și asupra rețelelor de transport terestru, lovind trenurile de marfă, căile ferate, drumurile și podurile care leagă coasta de restul Europei, lăsând în urmă zeci de morți în rândul docherilor și al lucrătorilor portuari.

Calculul strategic al Kremlinului este direct legat de dinamica mai amplă a conflictului. Prin blocarea porturilor prin care tranzitau istoric aproape 90% din cerealele și uleiul de floarea-soarelui ale țării, Rusia privează Kievul de miliarde de dolari în valută, esențiale pentru finanțarea bugetului de apărare, chiar în momentul în care fermierii se pregătesc de recoltă.

În plus, prin restricționarea produselor agricole ce hrănesc piețele din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, Moscova folosește securitatea alimentară ca pe o pârghie geopolitică globală, sperând că creșterea prețurilor la alimente va determina Sudul Global să facă presiuni diplomatice asupra Occidentului pentru concesii.

La fel ca în cazul atacurilor asupra infrastructurii energetice sau urbane, această campanie creează o dilemă imposibilă pentru comandamentul ucrainean. Deoarece apărarea antiaeriană depinde de stocurile limitate de sisteme Patriot, extinderea țintelor către porturile din sud forțează Kievul să aleagă între protejarea marilor aglomerații urbane și salvarea nodurilor economice esențiale.

Mutarea bateriilor antiaeriene spre coastă ar lăsa orașele neprotejate în fața rachetelor balistice, lucru pe care Moscova îl speculează din plin într-un război de epuizare a muniției. În paralel, creșterea uriașă a primelor de asigurare maritimă a creat o blocadă economică de facto, determinând majoritatea armatorilor străini să evite apele ucrainene.

Răspunsul Ucrainei a fost însă unul de ripostă asimetrică agresivă. Utilizând drone maritime de suprafață și rachete cu rază lungă de acțiune, forțele ucrainene au lovit peste 200 de nave rusești, inclusiv tancuri petroliere din flota comercială alternativă și baze navale din Marea Neagră și Marea Azov. Această presiune continuă a forțat Flota Rusă din Marea Neagră să se retragă din bazele istorice din Crimeea ocupată, cum ar fi Sevastopol, și să se adăpostească în portul Novorossiysk, blocând totodată navigația rusă pe rețeaua fluvială dintre Marea Caspică și Marea Azov.

Miza acestei încleștări a depășit rapid cadrul regional, generând inclusiv fricțiuni diplomatice între Kiev și partenerii săi occidentali. Loviturile ucrainene asupra facilităților de la Novorossiysk au stârnit îngrijorări la Washington din cauza posibilei afectări a terminalelor operate de Caspian Pipeline Consortium, care transportă petrol din Kazahstan și a căror avariere ar destabiliza prețurile mondiale ale energiei.

Deși Ucraina a încercat să propună un acord de oprire reciprocă a atacurilor asupra navelor comerciale, Kremlinul a respins ideea, condiționând orice moratoriu maritim de încetarea loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice din interiorul Rusiei.

Deși tranzitul prin Marea Neagră nu a fost oprit în totalitate - câteva nave continuând să intre și să iasă zilnic sub risc extrem - capacitatea de export a Ucrainei a scăzut la o fracțiune din volumul normal. Redirecționarea mărfurilor pe Dunăre, prin porturile românești sau pe cale ferată, rămâne o opțiune funcțională, dar extrem de scumpă și complicată logistic. Prin combinarea hărțuirii aeriene a capitalei cu sugrumarea accesului la Marea Neagră, Rusia caută să obțină prin paralizie economică, epuizarea resurselor militare și uzură psihologică ceea ce nu a reușit să obțină printr-o victorie decisivă pe câmpul de luptă, adică să pună Ucraina cu botul pe labe.