• Tweet

Parlamentul European se reunește în această săptămână la Strasbourg, în perioada 14-17 septembrie, pentru o sesiune plenară în care eurodeputații vor dezbate și vor vota mai multe dosare importante pentru viitorul Uniunii Europene, scrie Euronews.com.

Pe agenda celor patru zile se află teme precum apărarea europeană, războiul hibrid, protejarea democrației, sprijinul pentru Ucraina și impactul rețelelor sociale asupra tinerilor.

Momentul central al sesiunii va avea loc miercuri, 16 septembrie, când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține discursul privind „Starea Uniunii Europene", urmat de o dezbatere cu eurodeputații.

Ursula von der Leyen prezintă „Starea Uniunii Europene"

Miercuri, 16 septembrie, Ursula von der Leyen va prezenta în Parlamentul European bilanțul activității Comisiei Europene din ultimul an și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea va începe la ora locală 09.00, respectiv 10.00 ora României. Premierul Canadei, Mark Carney, va participa la dezbatere în calitate de invitat de onoare. Acesta va susține joi și un discurs în Parlamentul European.

Printre principalele teme abordate de Ursula von der Leyen se vor afla apărarea și securitatea europeană, sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei, situația din Orientul Mijlociu și strategia Uniunii Europene.

Președinta Comisiei Europene urmează să vorbească și despre competitivitate, locuri de muncă și prosperitate durabilă, combaterea schimbărilor climatice, viitorul buget pe termen lung al UE după 2027, reziliența democratică, gestionarea migrației și protejarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

După discurs, eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei și planurile acesteia pentru următorul an și își vor prezenta propriile priorități.

Parlamentul European dezbate măsuri pentru protejarea democrației

Marți, 15 septembrie, eurodeputații vor dezbate și vor vota un raport elaborat de comisia specială a Parlamentului European privind Scutul european pentru democrație (EUDS).

Documentul conține recomandări pentru protejarea instituțiilor democratice ale UE împotriva ingerințelor străine, atacurilor hibride și campaniilor de dezinformare.

Proiectul de text susține crearea unei entități centralizate la nivelul UE pentru combaterea acestor amenințări, cu un mandat și un buget clar definite.

Eurodeputații subliniază, de asemenea, importanța protejării mass-mediei libere și independente, aplicării normelor digitale existente și reducerii dependenței de tehnologiile controlate de entități din țări terțe.

Raportul abordează și protecția infrastructurii critice, suveranitatea digitală, reziliența societății civile și pregătirea civilă.

Rusia este indicată drept principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei, alături de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.

Eurodeputații propun sancțiuni împotriva celor care facilitează dezinformarea și măsuri pentru protejarea integrității proceselor electorale.

După votul de marți, la ora locală 13.30, respectiv 14.30 ora României, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va participa la o conferință de presă alături de raportorul Tomas Tobé, PPE, Suedia, și președinta comisiei EUDS, Nathalie Loiseau, Renew, Franța.

Noi măsuri pentru consolidarea capacității de apărare a Europei

Miercuri, 16 septembrie, eurodeputații vor vota forma finală a unor măsuri legislative menite să accelereze investițiile în domeniul apărării și să îmbunătățească reacția UE la provocările de securitate.

Pachetul legislativ face parte din măsurile de simplificare ale UE, cunoscute sub denumirea „Omnibus V", și a fost convenit informal între Parlamentul European și Consiliu în iunie 2026.

Propunerile urmăresc să accelereze aprobarea autorizațiilor pentru proiectele din domeniul apărării și exportul echipamentelor de apărare între statele membre. Pachetul prevede, de asemenea, simplificarea procedurilor de achiziții publice în domeniul securității și apărării.

Eurodeputații dezbat amenințările războiului hibrid

Marți, 15 septembrie, Parlamentul European va dezbate ultimele atacuri hibride atribuite Rusiei și interpușilor săi împotriva statelor membre, în cadrul unei discuții cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.

Dezbaterea va fi urmată miercuri de un vot asupra unui raport pregătit de Comisia pentru securitate și apărare. Potrivit documentului, amploarea atacurilor hibride împotriva UE a crescut semnificativ de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre amenințările enumerate se numără incursiunile cu drone, încălcările spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice și a cablurilor submarine, atacurile cibernetice, incendiile provocate, comploturile de asasinare, precum și instrumentalizarea migrației și a criminalității organizate.

Eurodeputații susțin că aceste atacuri au obiective bine conturate, între care afectarea integrității democratice, influențarea proceselor decizionale, accentuarea diviziunilor politice și slăbirea coeziunii sociale.

Parlamentul European solicită eforturi suplimentare la nivel european pentru combaterea acestor tactici și indică Rusia, care acționează direct sau prin interpuși, drept cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă UE.

Parlamentul European pregătește noi măsuri privind impactul rețelelor sociale asupra tinerilor

Joi, eurodeputații urmează să voteze un raport privind impactul platformelor de social media asupra copiilor și tinerilor.

Parlamentul European va solicita platformelor să interzică cele mai dăunătoare practici care creează dependență și să reducă impactul așa-numitului „design persuasiv".

Raportul, pregătit de Comisia pentru cultură și educație, solicită companiilor să se asigure că utilizarea platformelor de social media și a mediului online, în general, este sigură pentru copii și tineri.

Eurodeputații cer o strategie europeană pentru protejarea tinerilor pe rețelele sociale, inclusiv prin reguli adaptate vârstei, protejarea datelor personale și verificarea vârstei utilizatorilor.

Printre recomandări se mai numără creșterea transparenței privind sistemele algoritmice și o aplicare mai eficientă a legislației europene existente.