WSJ: Canada vrea statutul de membru asociat al Uniunii Europene, ca răspuns la ruptura cu America

Postat la: 15.09.2026 |

WSJ: Canada vrea statutul de membru asociat al Uniunii Europene, ca răspuns la ruptura cu America

Canada caută o formă de integrare cu Uniunea Europeană care să meargă cât mai departe fără aderare deplină, iar premierul Mark Carney i-a găsit chiar și o denumire - membru asociat al Uniunii Europene, scrie The Wall Street Journal, care a stat de vorbă cu oficiali din douăsprezece guverne implicate în discuții. Bruxellesul, cunoscut pentru rigiditatea regulilor de aderare, se arată deschis la idee.

Publicația relatează că, de luni de zile, Carney poartă discuții private cu aproape toți liderii europeni importanți, din Franța până în Italia, Germania și Scandinavia, despre felul în care Canada și cei 41 de milioane de locuitori ai ei ar putea fi legați mai strâns de blocul celor 27. Emisarul special al Canadei pentru Europa a primit sarcina de a căuta cele mai ambițioase variante posibile, mai puțin aderarea propriu-zisă și intrarea în piața comună.

Ce ar însemna, concret

Discuțiile urmăresc racordarea informală a Canadei la piața unică europeană, care valorează 21.000 de miliarde de dolari, pe lanțuri de aprovizionare strategice: energie, inteligență artificială, mineralele critice necesare bateriilor și semiconductorilor și, cel mai urgent, apărare. Mărfurile, serviciile și lucrătorii din aceste domenii ar urma să circule fără obstacole între Europa și vecinul de la nord al Statelor Unite.

În discuțiile cu Franța, al cărei președinte vorbește des cu Carney, a apărut chiar ideea ca cetățenii canadieni să poată locui și munci în Europa fără viză, spun doi oficiali care cunosc negocierile.

Pe listă mai sunt cabluri submarine care să lege Europa de Canada, centre de date, servicii de stocare și rețele de sateliți construite împreună, independente de giganții tehnologici americani. Carney vrea conducte care să ducă spre aliații europeni gazul trimis de obicei peste granița americană, iar spărgătoarele de gheață ar deschide pentru îngrășămintele canadiene un drum arctic, prin Pasajul de Nord-Vest. Cele două părți discută și despre legarea institutelor de cercetare într-o rețea capabilă să concureze cu universitățile americane, iar Canada vrea să intre în programul european de mobilitate studențească.

De ce acum

Canada trimite două treimi din exporturi peste cea mai lungă graniță terestră din lume. Amenințarea lui Donald Trump că țara ar putea deveni al 51-lea stat american, urmată de cel mai dur război comercial bilateral din istoria modernă a celor două state, a împins Ottawa spre Europa atât de repede încât unii lideri europeni spun, pe jumătate în glumă, că a devenit cel mai nou membru al Uniunii.

Președintele finlandez Alexander Stubb, care vorbește regulat cu Carney, a spus că i-ar plăcea ca Canada să fie al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat american. Canada nu este singura țară care s-a apropiat de Bruxelles din cauza Washingtonului: și Islanda a pornit anul acesta drumul spre aderare.

Două evenimente le-au schimbat socotelile mai multor lideri europeni, scrie publicația: încercarea lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și războiul cu Iranul. Giorgia Meloni, prudentă la început ca să nu îl provoace pe președintele american, vorbește acum mai des cu premierul canadian decât cu Trump, spun oficiali europeni.

Ce stă în cale

Obstacolele nu sunt puține. Popularitatea lui Carney ar putea scădea pe măsură ce canadienii simt consecințele reorientării, iar Ottawa are de înfruntat mișcările separatiste din Alberta și Quebec și ar putea refuza să cedeze din suveranitate. Statele care fac comerț liber cu Uniunea plătesc de regulă la bugetul ei, îi acceptă lucrătorii și îi respectă reglementările.

Europa ar înlocui greu comerțul cu vecinul de la sud, mai ales că economia ei crește la jumătate din ritmul celei americane. Un oficial american citat de publicație a spus că, în timp ce Statele Unite își reduc rolul de consumator de ultimă instanță al lumii, nu este limpede dacă Uniunea sau Canada sunt pregătite să preia acest rol una pentru cealaltă.

Zece state europene nu au ratificat nici acordul comercial încheiat cu Canada în urmă cu un deceniu. Iar oficialii europeni, marcați de Brexit, nu îi pot oferi lui Carney condiții atât de generoase încât alte state membre să fie tentate să plece și să ceară un aranjament asemănător.

Calendarul următoarelor săptămâni

Potrivit anunțului guvernului canadian, Carney merge în Europa între 15 și 17 septembrie: la Strasbourg se adresează Parlamentului European, la invitația președintei acestuia, Roberta Metsola, și asistă la discursul anual al Ursulei von der Leyen, apoi ajunge la Liverpool. Canada găzduiește summitul cu Uniunea Europeană pe 29 și 30 octombrie.

Un oficial canadian implicat în discuții a rezumat procesul pentru publicație: o schimbare uriașă, obținută prin grupuri de lucru și hârtii, lipsită cu totul de spectaculos, dar cu urmări pe măsură.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

WSJ: Canada vrea statutul de membru asociat al Uniunii Europene, ca răspuns la ruptura cu America

Postat la: 15.09.2026 |

0

Canada caută o formă de integrare cu Uniunea Europeană care să meargă cât mai departe fără aderare deplină, iar premierul Mark Carney i-a găsit chiar și o denumire - membru asociat al Uniunii Europene, scrie The Wall Street Journal, care a stat de vorbă cu oficiali din douăsprezece guverne implicate în discuții. Bruxellesul, cunoscut pentru rigiditatea regulilor de aderare, se arată deschis la idee.

Publicația relatează că, de luni de zile, Carney poartă discuții private cu aproape toți liderii europeni importanți, din Franța până în Italia, Germania și Scandinavia, despre felul în care Canada și cei 41 de milioane de locuitori ai ei ar putea fi legați mai strâns de blocul celor 27. Emisarul special al Canadei pentru Europa a primit sarcina de a căuta cele mai ambițioase variante posibile, mai puțin aderarea propriu-zisă și intrarea în piața comună.

Ce ar însemna, concret

Discuțiile urmăresc racordarea informală a Canadei la piața unică europeană, care valorează 21.000 de miliarde de dolari, pe lanțuri de aprovizionare strategice: energie, inteligență artificială, mineralele critice necesare bateriilor și semiconductorilor și, cel mai urgent, apărare. Mărfurile, serviciile și lucrătorii din aceste domenii ar urma să circule fără obstacole între Europa și vecinul de la nord al Statelor Unite.

În discuțiile cu Franța, al cărei președinte vorbește des cu Carney, a apărut chiar ideea ca cetățenii canadieni să poată locui și munci în Europa fără viză, spun doi oficiali care cunosc negocierile.

Pe listă mai sunt cabluri submarine care să lege Europa de Canada, centre de date, servicii de stocare și rețele de sateliți construite împreună, independente de giganții tehnologici americani. Carney vrea conducte care să ducă spre aliații europeni gazul trimis de obicei peste granița americană, iar spărgătoarele de gheață ar deschide pentru îngrășămintele canadiene un drum arctic, prin Pasajul de Nord-Vest. Cele două părți discută și despre legarea institutelor de cercetare într-o rețea capabilă să concureze cu universitățile americane, iar Canada vrea să intre în programul european de mobilitate studențească.

De ce acum

Canada trimite două treimi din exporturi peste cea mai lungă graniță terestră din lume. Amenințarea lui Donald Trump că țara ar putea deveni al 51-lea stat american, urmată de cel mai dur război comercial bilateral din istoria modernă a celor două state, a împins Ottawa spre Europa atât de repede încât unii lideri europeni spun, pe jumătate în glumă, că a devenit cel mai nou membru al Uniunii.

Președintele finlandez Alexander Stubb, care vorbește regulat cu Carney, a spus că i-ar plăcea ca Canada să fie al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat american. Canada nu este singura țară care s-a apropiat de Bruxelles din cauza Washingtonului: și Islanda a pornit anul acesta drumul spre aderare.

Două evenimente le-au schimbat socotelile mai multor lideri europeni, scrie publicația: încercarea lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și războiul cu Iranul. Giorgia Meloni, prudentă la început ca să nu îl provoace pe președintele american, vorbește acum mai des cu premierul canadian decât cu Trump, spun oficiali europeni.

Ce stă în cale

Obstacolele nu sunt puține. Popularitatea lui Carney ar putea scădea pe măsură ce canadienii simt consecințele reorientării, iar Ottawa are de înfruntat mișcările separatiste din Alberta și Quebec și ar putea refuza să cedeze din suveranitate. Statele care fac comerț liber cu Uniunea plătesc de regulă la bugetul ei, îi acceptă lucrătorii și îi respectă reglementările.

Europa ar înlocui greu comerțul cu vecinul de la sud, mai ales că economia ei crește la jumătate din ritmul celei americane. Un oficial american citat de publicație a spus că, în timp ce Statele Unite își reduc rolul de consumator de ultimă instanță al lumii, nu este limpede dacă Uniunea sau Canada sunt pregătite să preia acest rol una pentru cealaltă.

Zece state europene nu au ratificat nici acordul comercial încheiat cu Canada în urmă cu un deceniu. Iar oficialii europeni, marcați de Brexit, nu îi pot oferi lui Carney condiții atât de generoase încât alte state membre să fie tentate să plece și să ceară un aranjament asemănător.

Calendarul următoarelor săptămâni

Potrivit anunțului guvernului canadian, Carney merge în Europa între 15 și 17 septembrie: la Strasbourg se adresează Parlamentului European, la invitația președintei acestuia, Roberta Metsola, și asistă la discursul anual al Ursulei von der Leyen, apoi ajunge la Liverpool. Canada găzduiește summitul cu Uniunea Europeană pe 29 și 30 octombrie.

Un oficial canadian implicat în discuții a rezumat procesul pentru publicație: o schimbare uriașă, obținută prin grupuri de lucru și hârtii, lipsită cu totul de spectaculos, dar cu urmări pe măsură.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE