Prima reacție a UE după ce islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare

Postat la: 30.08.2026 |

Prima reacție a UE după ce islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare

Prima reacție a UE după ce islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare
Uniunea Europeană a transmis duminică primele reacții după ce islandezii au respins, prin referendum, reluarea negocierilor pentru aderarea țării la blocul comunitar, transmite Mediafax.

Comisia Europeană și președintele Consiliului European, António Costa, au insistat că rezultatul votului va fi respectat și că Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați parteneri ai UE. În culise, însă, un diplomat european admite că rezultatul reprezintă „un recul clar pentru Bruxelles".

„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda", a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

„Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene", a adăugat acesta, într-o reacție transmisă după anunțarea rezultatului, transmite Mediafax.

António Costa, schimb de mesaje cu premierul Islandei

Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat prin mesaje cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir după referendum.

Cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles, potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Consiliului European.

„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE", a transmis purtătorul său de cuvânt.

Mesajul instituțiilor europene este astfel unul prudent: Bruxelles-ul evită să prezinte votul drept o ruptură și insistă asupra relației speciale pe care Islanda o are deja cu Uniunea.

Țara este membră a Spațiului Economic European și participă la piața unică a UE, alături de Norvegia și Liechtenstein. Islanda face parte și din spațiul Schengen, deși nu este stat membru al Uniunii Europene.

Diplomat UE: „Un recul clar pentru Bruxelles"

Dincolo de poziția oficială conciliantă, rezultatul referendumului este privit cu dezamăgire în unele cercuri europene.

„Acesta este un recul clar pentru Bruxelles", a declarat pentru Reuters un diplomat UE, care a apreciat că problemele legate de pescuit și independența țării au fost decisive pentru alegători.

Oficialii europeni speraseră că Islanda, deja profund integrată economic și legislativ în structurile europene, ar putea deveni unul dintre cei mai ușor de primit noi membri ai Uniunii. O eventuală aderare ar fi avut și o componentă strategică importantă, pe fondul competiției geopolitice tot mai intense în zona Arcticii.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, declarase înaintea referendumului că Bruxelles-ul era pregătit să caute soluții „creative" pentru principalele probleme ridicate de islandezi, în special pescuitul și agricultura. Aceste două domenii au fost printre cele mai dificile și în timpul precedentelor negocieri de aderare.

Islandezii au spus „nu" cu 52,8%

Referendumul de sâmbătă s-a încheiat cu victoria taberei care s-a opus reluării negocierilor.

Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul, iar 47,2% au votat pentru. Prezența la urne a fost de 82,5%.

Doar cele două circumscripții din centrul Reykjavíkului au avut o majoritate favorabilă negocierilor. Zonele rurale și suburbiile capitalei au votat majoritar împotrivă.

Pescuitul a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din PIB-ul Islandei și circa 40% din veniturile din exporturi, iar adversarii aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkului asupra apelor teritoriale și cotelor de pescuit.

Premierul Islandei: Dezbaterea privind aderarea se oprește

Premierul Kristrún Frostadóttir, susținătoare a reluării negocierilor, a declarat după vot că guvernul se va concentra acum asupra consolidării relației existente cu Uniunea Europeană prin Spațiul Economic European.

„O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE", a declarat Frostadóttir.

Premierul anunțase anterior că, în cazul victoriei taberei „nu", problema aderării la UE nu va mai fi readusă pe agenda politică în timpul mandatului actualului guvern.

Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.

Referendumul din 29 august 2026 nu privea aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „da", un eventual acord negociat cu Bruxelles-ul ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum înainte ca Islanda să poată deveni membră a Uniunii Europene.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Prima reacție a UE după ce islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare

Postat la: 30.08.2026 |

0

Prima reacție a UE după ce islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare
Uniunea Europeană a transmis duminică primele reacții după ce islandezii au respins, prin referendum, reluarea negocierilor pentru aderarea țării la blocul comunitar, transmite Mediafax.

Comisia Europeană și președintele Consiliului European, António Costa, au insistat că rezultatul votului va fi respectat și că Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați parteneri ai UE. În culise, însă, un diplomat european admite că rezultatul reprezintă „un recul clar pentru Bruxelles".

„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda", a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

„Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene", a adăugat acesta, într-o reacție transmisă după anunțarea rezultatului, transmite Mediafax.

António Costa, schimb de mesaje cu premierul Islandei

Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat prin mesaje cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir după referendum.

Cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles, potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Consiliului European.

„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE", a transmis purtătorul său de cuvânt.

Mesajul instituțiilor europene este astfel unul prudent: Bruxelles-ul evită să prezinte votul drept o ruptură și insistă asupra relației speciale pe care Islanda o are deja cu Uniunea.

Țara este membră a Spațiului Economic European și participă la piața unică a UE, alături de Norvegia și Liechtenstein. Islanda face parte și din spațiul Schengen, deși nu este stat membru al Uniunii Europene.

Diplomat UE: „Un recul clar pentru Bruxelles"

Dincolo de poziția oficială conciliantă, rezultatul referendumului este privit cu dezamăgire în unele cercuri europene.

„Acesta este un recul clar pentru Bruxelles", a declarat pentru Reuters un diplomat UE, care a apreciat că problemele legate de pescuit și independența țării au fost decisive pentru alegători.

Oficialii europeni speraseră că Islanda, deja profund integrată economic și legislativ în structurile europene, ar putea deveni unul dintre cei mai ușor de primit noi membri ai Uniunii. O eventuală aderare ar fi avut și o componentă strategică importantă, pe fondul competiției geopolitice tot mai intense în zona Arcticii.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, declarase înaintea referendumului că Bruxelles-ul era pregătit să caute soluții „creative" pentru principalele probleme ridicate de islandezi, în special pescuitul și agricultura. Aceste două domenii au fost printre cele mai dificile și în timpul precedentelor negocieri de aderare.

Islandezii au spus „nu" cu 52,8%

Referendumul de sâmbătă s-a încheiat cu victoria taberei care s-a opus reluării negocierilor.

Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul, iar 47,2% au votat pentru. Prezența la urne a fost de 82,5%.

Doar cele două circumscripții din centrul Reykjavíkului au avut o majoritate favorabilă negocierilor. Zonele rurale și suburbiile capitalei au votat majoritar împotrivă.

Pescuitul a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din PIB-ul Islandei și circa 40% din veniturile din exporturi, iar adversarii aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkului asupra apelor teritoriale și cotelor de pescuit.

Premierul Islandei: Dezbaterea privind aderarea se oprește

Premierul Kristrún Frostadóttir, susținătoare a reluării negocierilor, a declarat după vot că guvernul se va concentra acum asupra consolidării relației existente cu Uniunea Europeană prin Spațiul Economic European.

„O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE", a declarat Frostadóttir.

Premierul anunțase anterior că, în cazul victoriei taberei „nu", problema aderării la UE nu va mai fi readusă pe agenda politică în timpul mandatului actualului guvern.

Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.

Referendumul din 29 august 2026 nu privea aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „da", un eventual acord negociat cu Bruxelles-ul ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum înainte ca Islanda să poată deveni membră a Uniunii Europene.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE