• Tweet

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat miercuri un apel la combaterea "ultranaţionaliştilor" şi "antieuropenilor", în cadrul discursului său privind starea UE de miercuri, din plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

"Fie că este vorba despre ultranaţionalişti sau antieuropeni, ingerinţe ruseşti sau de dezinformare, numele se schimbă, dar obiectivul este acelaşi. Ne dispreţuiesc valorile şi vor să distrugă unitatea europeană. Să luptăm împotriva acestui lucru, să luptăm împreună pentru ideea noastră de Europa", a spus preşedinta CE. Ea a mai spus în discursul ei că UE se confruntă "cu o lume în mod deschis ostilă".

"Un război teritorial de agresiune are loc pe continentul nostru. Altele au izbucnit în apropiere. O luptă pentru capacităţile industriale conturează competiţia globală. Iar o luptă a naraţiunilor încearcă să slăbească încrederea noastră în Europa", a afirmat Von der Leyen. "Numai Europa poate furniza o suveranitatea reală pentru europeni", a afirmat şefa executivului UE, precizând că "Europa a crescut cheltuielile de apărare cu 80% numai în ultimii cinci ani".

Ursula von der Leyen propune crearea unui mecanism european de securitate inspirat de Articolul 4 al NATO, prin care un stat membru amenințat ar putea determina reunirea tuturor statelor Uniunii Europene pentru coordonarea unui răspuns. „Cred că este timpul pentru propriul Articol 4 al Europei - sau un Protocol de Urgență pentru Securitate", afirmă președinta Comisiei Europene.

Potrivit propunerii, atunci când mecanismul ar fi activat de un stat membru, toate țările UE s-ar reuni pentru a coordona răspunsul european, pentru a descuraja o escaladare și pentru a limita efectele incidentului. Mecanismul ar urma să fie destinat în special incidentelor care nu ajung la nivelul unei agresiuni armate, dar amenință securitatea națională - atacuri cibernetice, sabotaj, incendieri sau incursiuni cu drone.

Von der Leyen a anunțat în același discurs că Executivul european va prezenta o nouă strategie europeană de securitate și intenționează să transforme în realitate și ideea unui Consiliu European de Securitate. Von der Leyen vorbește, așadar, despre un mecanism european de consultare și reacție coordonată, nu despre o nouă clauză automată de apărare colectivă.

Articolul 4 al Tratatului NATO permite oricărui aliat să solicite consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui stat membru este amenințată. Acesta nu trebuie confundat cu Articolul 5 al NATO. Articolul 5 privește apărarea colectivă în cazul unui atac armat, în timp ce Articolul 4 este în primul rând un mecanism de consultare între aliați.

Dunărea a ajuns în această vară printre marile fluvii europene afectate de secetă și temperaturi extreme. La mijlocul lui septembrie, debitul Dunării la intrarea în România era de aproape trei ori mai mic decât media lunii. „Fluvii importante precum Dunărea, Rinul și Garonne dispar sub ochii noștri", a spus von der Leyen, în timp ce descria efectele verii extreme din Europa. Potrivit discursului, 660.000 de hectare au ars în acest sezon, iar pierderile agricole au ajuns la aproximativ 12 milioane de tone.

În discursul său, von der Leyen nu s-a limitat la avertisment. Ea a anunțat o nouă „European Water initiative", pornind de la faptul că lipsa apei afectează agricultura, energia și lanțurile de aprovizionare. Unul dintre cele mai concrete exemple prezentate este infrastructura de apă. Aproape unul din patru litri de apă din conductele europene se pierde, în principal din cauza scurgerilor.

Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor și pentru acoperirea deficitului de asigurare care îi afectează pe cei expuși fenomenelor climatice extreme. Apa este legată direct și de securitatea alimentară. Culturile au nevoie de apă pentru a se dezvolta, animalele depind de ea, iar recoltele pot fi afectate atunci când perioadele de secetă se prelungesc.

Un alt anunț important din discurs vizează adaptarea la schimbările climatice. Comisia urmează să prezinte un nou cadru european pentru reziliență climatică și să identifice 100 dintre cele mai vulnerabile zone din Europa. Autoritățile europene vor evalua riscurile și nivelul la care acestea ar trebui gestionate.

Printre soluțiile menționate se află culturile rezistente la secetă, prevenirea inundațiilor și sistemele de răcire eficiente energetic. Von der Leyen a anunțat și un viitor Plan european pentru valurile de căldură, care ar urma să includă sisteme mai bune de avertizare, pregătire medicală, adaptarea orașelor și măsuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou proiect internațional de conectivitate care ar urma să lege direct Caucazul de Sud și Asia Centrală de piața europeană. Proiectul, denumit „Middle Corridor", ar urma să mobilizeze prin programul Global Gateway investiții publice și private de până la 12 miliarde de euro. Potrivit șefei Comisiei Europene, obiectivul este diversificarea rutelor comerciale, triplarea fluxurilor comerciale și reducerea semnificativă a timpilor necesari transportului de mărfuri până în 2030. Pentru dezvoltarea proiectului, Comisia Europeană intenționează să organizeze un summit regional dedicat conectivității, împreună cu premierul Bulgariei.

Ursula von der Leyen a avertizat asupra riscurilor generate de noua generație de modele de inteligență artificială. „Modelele care sunt dezvoltate vor permite hacking la un nivel pe care nu l-am crezut vreodată posibil", a spus președinta Comisiei. Von der Leyen a vorbit și despre pericolele modelelor capabile să se autoîmbunătățească și a anunțat că va invita principalele laboratoare care dezvoltă modele AI de frontieră la discuții privind siguranța și ritmul dezvoltării acestor sisteme. Mesajul șefei Comisiei a fost însă că Europa trebuie să rămână în cursa pentru AI și să își dezvolte propriile capacități.

Comisia Europeană va prezenta un Plan European pentru Caniculă, care ar urma să includă sisteme mai bune de avertizare, pregătirea sistemelor medicale și măsuri de adaptare și răcire a orașelor. Von der Leyen a anunțat și o nouă inițiativă europeană pentru apă, în condițiile în care aproape un litru din patru se pierde din rețelele europene. În privința incendiilor de vegetație, șefa Comisiei a cerut specialiștilor să vină cu propuneri inclusiv pentru o posibilă Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor.

Von der Leyen a lăudat intervențiile pompierilor europeni pe parcursul incendiilor care au marcat continentul în vara lui 2026 și a profitat de ocazie pentru a aminti de exemplul unui pompier care și-a pierdut viața în timpul intervențiilor din Grecia. Familia pompierului a fost prezentă în sală, iar curajul pompierului erou a primit ovații din partea celor prezenți.

Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic", a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele" pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare.

Uniunea Europeană a ajuns la un deficit comercial de aproximativ un miliard de euro pe zi în relația cu China, iar presiunea asupra industriei europene a atins un „punct critic", avertizează Ursula von der Leyen. Datele Eurostat arată că dezechilibrul a continuat să crească în 2026, deficitul din al doilea trimestru fiind cel mai mare din ultimii aproape patru ani. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic", a spus președinta Comisiei Europene în discursul privind Starea Uniunii.

Von der Leyen a respins ideea că Europa trebuie să se pregătească pentru un eventual al doilea „China shock". „Este deja aici", a afirmat ea. Șefa Comisiei spune că efectele sunt vizibile în fabricile și comunitățile industriale și că dezechilibrul comercial contribuie la dezindustrializarea unor regiuni ale UE. Bruxelles-ul va continua discuțiile cu Beijingul, dar von der Leyen avertizează că acestea trebuie să producă rezultate și că Uniunea va utiliza instrumentele comerciale pe care le are la dispoziție.

Prin „al doilea șoc chinezesc" economiștii descriu noul val de presiune exercitat de exporturile Chinei asupra industriei occidentale. Spre deosebire de primul „China shock", asociat cu intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului în 2001 și cu explozia exporturilor de produse manufacturate ieftine, actualul val lovește sectoare în care Europa era tradițional puternică: automobile, utilaje, baterii, panouri solare, tehnologii verzi și produse industriale avansate. Fenomenul este alimentat de supracapacitatea de producție din China, cererea internă slabă și orientarea unui volum tot mai mare de produse către piețele externe.

Datele Eurostat pentru 2025 susțin ordinul de mărime invocat de președinta Comisiei. Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile sale către piața chineză au fost de doar 199,6 miliarde de euro. Rezultatul: un deficit de 359,8 miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 986 de milioane de euro pe zi. Comparativ cu 2024, exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.

Presiunea a continuat anul acesta. În trimestrul al doilea din 2026, deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 103 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel trimestrial de după trimestrul al treilea din 2022. China rămâne cea mai mare sursă de importuri de bunuri pentru UE. În 2025, produsele chinezești au reprezentat 22,3% din valoarea tuturor importurilor extracomunitare. Von der Leyen insistă și asupra unei vulnerabilități strategice: materiile prime critice.

Potrivit discursului, UE depinde de China în proporție de peste 80% pentru mai multe materii prime critice și de aproximativ 90% pentru anumite pământuri rare. Aceste materiale sunt necesare pentru industrii care merg de la automobile electrice și baterii până la cipuri și echipamente militare. Comisia va crea, în acest context, o European Corporation on Critical Raw Materials, care să ajute statele europene să cumpere și să constituie împreună stocuri strategice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe.

Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă", în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE.

Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor.

Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital.

Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre să accepte noi surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene, într-un moment în care negocierile pentru viitorul cadru financiar de aproape 2.000 de miliarde de euro sunt blocate de diferențe majore între capitale. Bruxelles-ul propune cinci noi „resurse proprii", care ar trebui să aducă aproape 60 de miliarde de euro anual, însă mai multe dintre măsuri întâmpină opoziție din partea guvernelor.

„Să fim foarte clari: bugetul nostru este despre viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii", a declarat Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg. Mesajul vine într-un moment decisiv pentru negocierile asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034. Comisia a propus un cadru de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.

Problema nu este însă doar cât va cheltui Uniunea, ci și de unde vor veni banii. Comisia încearcă să reducă presiunea asupra contribuțiilor directe plătite de state și, în același timp, trebuie să găsească bani pentru noile priorități - apărare, competitivitate, tehnologii și securitate - dar și pentru rambursarea datoriei contractate prin fondul european de redresare NextGenerationEU.

Planul Comisiei prevede cinci noi tipuri de „resurse proprii". Prima ar veni din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii - ETS. O parte din veniturile obținute din licitarea certificatelor de CO2 ar urma să meargă direct către bugetul Uniunii. Comisia estimează încasări de aproximativ 9,6 miliarde de euro pe an. A doua sursă ar proveni din CBAM, mecanismul prin care importurile unor produse cu emisii ridicate de carbon sunt taxate la intrarea pe piața europeană. Comisia estimează aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.

Cea mai consistentă dintre noile propuneri este legată de deșeurile electronice necolectate. Statele ar urma să plătească în funcție de cantitatea de e-waste care nu este colectată, iar Bruxelles-ul estimează venituri de aproximativ 15 miliarde de euro pe an. Comisia vrea și o resursă bazată pe accizele la tutun, estimată la circa 11,2 miliarde de euro anual.

A cincea este așa-numita Corporate Resource for Europe - CORE, o contribuție anuală a companiilor care operează și vând în UE și au o cifră de afaceri netă de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile nu ar intra în această categorie. Veniturile estimate sunt de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an. Împreună cu ajustările propuse pentru sistemul actual, pachetul ar aduce aproximativ 58-58,5 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor instituțiilor UE.

Problema pentru von der Leyen este că statele membre nu au ajuns la un consens. Numeroase guverne nu vor să își majoreze contribuțiile directe la bugetul european, dar există în același timp „grade diferite de acceptare" pentru noile resurse propuse de Comisie. Lipsa unui acord asupra veniturilor pune presiune directă asupra dimensiunii viitorului buget. Discuțiile din capitale arată și cât de diferită este situația de la o măsură la alta.

Propunerile care au în prezent cel mai mare sprijin sunt veniturile din CBAM și contribuția bazată pe deșeurile electronice necolectate. În cazul ETS, o majoritate a statelor ar fi deschisă negocierilor, dar mai multe capitale cer modificări. În schimb, contribuția bazată pe accizele la tutun este criticată de numeroase state, iar CORE, contribuția pentru marile companii, întâmpină cea mai largă opoziție.

Franța s-a declarat favorabilă unor noi venituri europene și susține inclusiv contribuția corporativă. Germania și alte state s-au opus însă puternic acestei componente, în timp ce Suedia și Austria au exprimat rezerve față de pachetul mai larg. Polonia și Italia au avut, la rândul lor, obiecții față de unele venituri legate de sistemul de emisii.

Disputa privind veniturile se suprapune peste o altă bătălie: dimensiunea bugetului. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au cerut reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei, argumentând că statele sunt deja supuse unor constrângeri bugetare puternice. Cancelarul german Friedrich Merz a calificat drept nerealistă creșterea propusă a bugetului și a cerut reduceri în toate marile capitole de cheltuieli.

De cealaltă parte, state precum Italia, Polonia și Spania se opun reducerilor masive în domenii tradiționale precum agricultura și politica de coeziune. Comisia Europeană nu poate introduce singură aceste contribuții. Decizia privind sistemul de resurse proprii necesită unanimitatea celor 27 de state membre, iar apoi trebuie ratificată de fiecare stat potrivit propriilor reguli constituționale. Asta transformă negocierea într-una dintre cele mai dificile părți ale acordului pentru viitorul buget.

Președinția irlandeză a Consiliului încearcă în această toamnă să găsească un compromis, iar miniștrii europeni vor continua discuțiile atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor. Liderii UE încearcă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru ca legislația să poată fi adoptată în 2027 și noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.