• Tweet

Președintele Donald Trump și-a îndeplinit în sfârșit promisiunea din campania electorală de a crește tarifele la importurile chinezești - anunțând sâmbătă taxe de 10 % la toate produsele chinezești care intră în țară, ca parte a unor măsuri comerciale radicale care vizează, de asemenea, Mexicul și Canada. Acum, întrebarea liderilor chinezi este cât de puternic vor riposta.

În urma anunțului, oficialii chinezi - care au fost loviți de măsura lui Trump în timp ce se aflau în mijlocul unei sărbători publice de o săptămână - au promis să depună o plângere la Organizația Mondială a Comerțului și „să ia contramăsurile corespunzătoare", fără a preciza sub ce formă. Impunerea unui tarif de 10 % asupra bunurilor chinezești importate în Statele Unite „încalcă grav normele OMC", a declarat duminică Ministerul chinez al Comerțului într-o declarație, adăugând că China își va „apăra cu hotărâre drepturile".

Acest răspuns, cel puțin până în prezent, a fost vizibil mai puțin concret decât cele ale Mexicului și Canadei, care s-au grăbit să promită tarife de retorsiune rapide. Cel mai recent anunț ridică un tarif de 10 % pentru produsele chinezești, mai degrabă decât un tarif de 25 % pentru toate bunurile din Mexic și pentru majoritatea celor din Canada - toate acestea sunt așteptate să intre în vigoare marți. Spre deosebire de China, unde cele mai recente tarife se adaugă celor existente pentru o gamă largă de produse, Canada și Mexicul s-au bucurat anterior de o relație aproape scutită de taxe vamale cu SUA.

Dar există și alte motive, în afară de numărul de lângă semnul procentual și de sărbătoarea publică din China, care ar putea explica reacția relativ blândă a celei de-a doua mari economii a lumii. Beijingul s-a bucurat de un început neașteptat de cald al celui de-al doilea mandat al lui Trump - o evoluție binevenită pentru liderii chinezi, care încearcă să evite escaladarea fricțiunilor comerciale și tehnologice, în același timp în care economia țării dependente de exporturi încetinește.

Liderul chinez Xi Jinping și Trump au avut ceea ce liderul american a numit o convorbire telefonică „foarte bună" cu câteva zile înainte ca Trump să preia funcția, iar la ceremonia sa inaugurală a participat cel mai înalt oficial chinez trimis vreodată la un astfel de eveniment. Președintele american a trimis și alte semnale că se află în modul de negociere cu Beijingul - afirmând în repetate rânduri că speră să colaboreze cu Xi în vederea soluționării războiului Rusiei din Ucraina și sugerând, într-un interviu recent acordat Fox News, că el crede că Washingtonul și Beijingul ar putea ajunge la un acord comercial.

În timp ce președintele a făcut campanie pentru a câștiga competiția economică cu China și și-a dotat administrația cu o mulțime de șoimi ai Chinei, tonul recent poate sugera Beijingului că este mai bine să nu escaladeze prea mult, cel puțin nu încă. Tarifele de 10 % sunt departe de tarifele de peste 60 % pe care Trump a sugerat că le-ar putea impune asupra bunurilor chinezești în timpul campaniei electorale. Trump - cel puțin în retorica sa - a legat în mare măsură aceste taxe de rolul furnizorilor chinezi în comerțul cu fentanil, nu de dezechilibrul comercial uriaș dintre SUA și China.

În schimb, așteptările din China au fost că Trump ar putea aștepta până când va primi rezultatele unei anchete mai ample privind relațiile economice și comerciale dintre SUA și China, pe care a comandat-o printr-un ordin executiv semnat în prima sa zi de mandat. „Trump se poate baza pe rezultatele viitoare ale investigațiilor comerciale pentru a impune sau extinde tarifele asupra anumitor țări, testând toleranța și dorința acestora de a negocia", se arată într-o analiză publicată duminică pe site-ul web al think tank-ului Fudan Development Institute din Shanghai.

„Riscul escaladării într-un 'război comercial în toată regula' nu poate fi exclus. Înainte de a lua măsuri efective, Trump poate încă să utilizeze strategii ambigue pentru a face presiuni asupra adversarilor și să aștepte concesii substanțiale din partea acestora", a continuat analiza. Revizuirea ordonată de Trump, prevăzută pentru 1 aprilie, este de așteptat să determine dacă Casa Albă va impune taxe suplimentare Chinei. Între timp, Beijingul are timp să construiască o relație cu Trump, să îl primească în capitala chineză sau să facă presiuni pentru un acord preventiv pentru a evita sancțiuni economice mai severe.

Mesajul din partea eșalonului politic superior al Chinei a fost conciliant. Vicepremierul chinez Ding Xuexiang a declarat luna trecută elitelor reunite la Davos că Beijingul dorește să „promoveze comerțul echilibrat" cu lumea, în timp ce Xi a făcut apel la un „nou punct de plecare" în relațiile dintre SUA și China. Decizia Beijingului de a se plânge la OMC cu privire la noile tarife subliniază un mesaj-cheie al propagandiștilor Partidului Comunist Chinez: China respectă regulile globale, în timp ce SUA nu le respectă. Beijingul și-a apărat, de asemenea, eforturile de a controla exporturile de precursori chimici pentru fentanil și a afirmat că criza drogurilor este „problema Americii".

Rămâne de văzut dacă China va anunța mai multe contramăsuri comerciale în zilele următoare. Dar răspunsul său inițial la taxa de 10 % și mesajele din ultimele săptămâni sugerează că ar putea fi încă în expectativă înainte de a căuta prea adânc în setul său de măsuri de retorsiune. Un articol de opinie publicat duminică de televiziunea de stat CCTV a criticat tarifele „eronate", făcând totodată apel la mai multă cooperare între cele două țări. Experții din interiorul țării au minimalizat impactul tarifelor de 10% - pe fondul unei dezbateri mai ample cu privire la faptul dacă ar fi util pentru China să escaladeze un război comercial ca în timpul primei administrații.

În 2018, Trump a majorat sau a impus tarife pentru sute de miliarde de dolari de importuri chinezești în SUA, iar Beijingul a ripostat cu ceea ce analiștii spun că au fost aproximativ 185 de miliarde de dolari de tarife proprii pe bunuri americane. Administrația Biden a menținut în mare parte aceste taxe în vigoare, concentrându-se în același timp pe propria sa abordare a comerțului cu China, așa-numita „curte mică, gard înalt" - impunând controale specifice ale exporturilor privind accesul Chinei la tehnologii de vârf care ar putea avea aplicații militare.

Astfel, Beijingul și-a declanșat propriile controale, limitând exportul anumitor minerale critice și al tehnologiilor conexe pe care țările se bazează pentru a fabrica produse, de la bunuri militare la semiconductori. La sfârșitul anului trecut, țara și-a revizuit reglementările privind controlul exporturilor, sporindu-și capacitatea de a restricționa așa-numitele bunuri cu dublă utilizare. O intensificare a utilizării acestor controale, precum și a tarifelor de retorsiune, ar putea reprezenta o mișcare pentru Beijing în săptămânile următoare sau dacă Trump impune tarife mai mari în lunile următoare.

Între timp, Beijingul a luat deja măsuri pentru a se izola de unele dintre efectele tarifelor, despre care Trump însuși a recunoscut că ar putea aduce „durere" pentru americani - o recunoaștere care urmează îngrijorărilor economiștilor și membrilor Congresului că americanii vor suporta costul măsurilor. Statele Unite au importat mărfuri din China în valoare de 401 miliarde de dolari, cu un deficit comercial de peste 270 de miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, potrivit datelor guvernului american. Aceasta a plasat China după Mexic ca principală sursă de bunuri importate în SUA.

Presa de stat chineză a declarat duminică că exporturile țării către SUA reprezintă doar 3% din PIB-ul lor și mai puțin de 15% din exporturile totale ale Chinei. „China pregătește de mult mai puțină expunere la SUA, diversificându-se în toate felurile, nu doar în ceea ce privește partenerii comerciali, investițiile, ci și monedele și sistemul de plăți", a declarat Keyu Jin, profesor asociat de economie la London School of Economics, pentru Fareed Zarakia de la CNN în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, luna trecută. „Tarifele vor afecta ambele țări. Dar ați văzut deja un fel gradual de redirecționare a comerțului către alte țări (din partea companiilor chineze)", a spus Jin. China consideră că „Trump este cineva cu care poate negocia, că există loc pentru negocieri", a adăugat ea.