• Tweet

Vladimir Putin ar fi "sondat terenul" în privinţa Statelor Unite dând semnale că ar fi dispus la negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, dar numai in anumite conditii impuse de Kremlin.

Bloomberg, care a citat sub acoperirea anonimatului două persoane apropiate de Kremlin, a scris, joi, că Putin "testează apele" pentru a afla dacă Washingtonul ar fi dispus să se angajeze în discuţii. Liderul de la Kremlin ar fi contactat Statele Unite prin canale indirecte.

Sursele Bloomberg susţin că Putin "ar putea fi dispus să ia în considerare" și renunţarea la insistenţa sa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO - a cărei ameninţare a fost o justificare centrală a Rusiei pentru invazie.

Aluziile privind o disponibilitate a Moscovei pentru discuţii ar putea contribui la semănarea unor disensiuni în rândul aliaţilor Ucrainei, izolând Kievul şi subminând eforturile preşedintelui Volodimir Zelenski de a obţine sprijin pentru propria sa formulă de pace, care solicită retragerea completă a Rusiei, a comentat Bloomberg.

Persoanele apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că semnalele au fost transmise oficialilor americani de rang înalt luna trecută prin intermediul unui intermediar pe care au refuzat să îl identifice. Potrivit acestora, Putin ar putea fi dispus să ia în considerare renunţarea la insistenţa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO. Dar acest lucru ar veni cu un preţ pe care Kievul l-a respins în mod categoric - acceptarea controlului Kremlinului asupra teritoriului pe care a ajuns să îl ocupe în ultimii ani, adică asupra a ceea ce reprezintă acum circa 18% din Ucraina, inclusiv teritorii confiscate după începutul invaziei sale de acum doi ani.

"Preşedintele Putin a declarat în numeroase rânduri că Rusia a fost, este şi va continua să fie deschisă pentru negocieri privind Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de Bloomberg News. "Suntem hotărâţi să ne atingem obiectivele. Şi ar prefera să le finalizăm prin mijloace diplomatice. Dacă nu, operaţiunea militară va fi continuată până când ne vom atinge obiectivele", a declarat Peskov pentru Bloomberg.

În mod public, Putin nu a dat niciun indiciu că este dispus să se oprească la actualele linii de front. Kievul, susţinut de SUA şi de alţi aliaţi, afirmă că urmăreşte să recupereze toate teritoriile luate de forţele Moscovei, iar renunţarea la acest lucru ar fi dificil din punct de vedere politic pentru Zelenski. Dar, cu un ajutor vital de 110 miliarde de dolari din partea SUA şi a Uniunii Europene blocat în procesul de aprobare, perspectivele sunt incerte în ceea ce priveşte capacitatea Ucrainei de a continua lupta pe termen lung. 

"Este în beneficiul lor ca toată lumea să creadă că există un canal secundar şi că este atât de secret, încât nimeni nu-şi poate da seama, pentru că îi sperie foarte tare pe ucraineni", a comentat Fiona Hill, fost înalt oficial al Casei Albe care s-a ocupat de Rusia. "Ruşii vor ca noi să creăm această idee - că există un canal de comunicare şi că totul depinde de SUA, astfel încât nimeni sau nimic altceva nu joacă un rol", a adăugat ea. "Este o piesă clasică a ruşilor", a comentat Hill.

Ideea că ar exista un canal secret secundar a circulat, de asemenea, în capitalele europene, deşi oficialii neagă că ar şti ceva despre el. "Am auzit aceste zvonuri şi nu ştiu ce să înţeleg din ele - dacă este vorba de a obţine câştiguri politice, de a fi percepuţi ca fiind moderaţi", a declarat consilierul suedez pentru securitate naţională Henrik Landerholm într-un interviu acordat la Washington, unde se întâlnea cu omologul său american, Jake Sullivan. "Putin ar fi, evident, destul de fericit dacă ar putea obţine un acord bazat pe câştigurile teritoriale actuale, ceea ce, bineînţeles, iese din discuţie pentru prietenii noştri ucraineni", a comentat responsabilul suedez.

Şi The New York Times a relatat luna trecută că intermediarii au transmis oficialilor americani că Putin a indicat un interes pentru o încetare a focului care să îngheţe războiul de-a lungul liniilor actuale ale frontului.

În ultimul an au avut loc contacte informale care au implicat intermediari americani şi ruşi, în încercarea de a explora perspectivele unor discuţii de pace. Aceste aşa-numite iniţiative de tip canal secundar implică, de obicei, persoane fără funcţii oficiale, ceea ce permite guvernelor lor să nege orice rol în discuţii, fiind în acelaşi timp informate despre ceea ce se spune. Cu toate acestea, nu este clar dacă în prezent sunt în curs de desfăşurare eforturi semnificative, a scris Bloomberg.

Fiodor Lukianov, preşedintele Consiliului pentru Politică Externă şi de Apărare de la Moscova, un organism pro-Kremlin, a declarat că orice acord care ar oficializa controlul rusesc asupra teritoriilor ocupate "ar echivala cu crearea unui nou sistem de securitate în Europa, ceea ce a fost, într-adevăr, obiectivul principal al lui Putin de la început. Dar nu există acum semne că cineva este pregătit pentru asta", a adăugat el.

Pentru Putin, împiedicarea aderării Ucrainei la NATO a fost una dintre justificările sale cel mai des repetate pentru invazie şi nu a existat niciun indiciu public că şi-a schimbat punctul de vedere.

"Ne îndreptăm spre un impas, un conflict îngheţat în care Ucraina se concentrează mai mult pe apărarea şi reconstrucţia a ceea ce are decât pe încercarea de a recuceri Donbasul şi Crimeea", a declarat Charles Kupchan, senior fellow la Council on Foreign Relations. "Este o schimbare de facto de politică, chiar dacă nu este o schimbare de politică declarată de către SUA şi de către Ucraina", a continuat el.

Invazia Rusiei a revigorat alianţa NATO, Finlanda şi Suedia punând capăt unor decenii de neutralitate pentru a se alătura alianţei militare occidentale. Înainte de război, perspectivele de aderare ale Ucrainei erau, în cel mai bun caz, îndepărtate. Putin ar putea calcula că Ucraina s-ar confrunta cu o aşteptare lungă şi ar fi vulnerabilă la opoziţia unor lideri europeni individuali, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban şi noul premier slovac, Robert Fico, care a promis că se va opune prin veto cererii de aderare a Kievului la NATO. În SUA, fostul preşedinte Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale, a dat de înţeles că se va retrage din alianţă şi a promis o înţelegere rapidă cu Putin pentru a pune capăt războiului.

"Nu cred că Putin este pregătit să negocieze în acest moment, şi mă refer la faptul că nu cred că este pregătit să facă vreo concesie", a declarat Paul Saunders, preşedintele Centrului pentru Interes Naţional din Washington. "Sunt sigur că ar fi fericit să negocieze concesiile altora faţă de Rusia", a punctat el.

Zelenski şi preşedintele elveţian Viola Amherd au anunţat la începutul acestei luni planuri de a organiza o conferinţă de pace la nivel înalt în Elveţia, în timp ce Kievul caută sprijin pentru proiectul său de restabilire a frontierelor Ucrainei din 1991. Zelenski a declarat că Rusia nu va fi invitată. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit marţi cu omologul său elveţian Ignazio Cassis la Naţiunile Unite din New York. Partea rusă a criticat "sprijinul nesăbuit al Bernei" pentru Ucraina, a declarat ulterior Ministerul de Externe de la Moscova.

"Ruşii, de la Putin în jos, au spus public că sunt gata să discute, de luni de zile", a declarat Samuel Charap, politolog senior la RAND Corp. "Ar putea fi o capcană, o cacealma sau o încercare diabolică de a crea un punct comun. Sau poate fi reală. Până când cineva nu va testa această propunere, nu vom şti niciodată cu siguranţă", a conchis el.