• Tweet

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina a folosit noua rachetă balistică produsă pe plan intern, denumită „Pelican", în cadrul unui atac de amploare desfășurat în cursul nopții asupra regiunilor Moscova și Voronej.

Totuși, analiștii militari spun că, dacă racheta cunoscută sub numele de FP-7 are într-adevăr raza de acțiune estimată la 350 de kilometri, aceasta nu ar putea lovi direct Moscova, aflată la aproximativ 450-500 de kilometri de granița cu Ucraina, scrie kyivpost.com.

O posibilitate este ca racheta să fi fost folosită împotriva unor sisteme rusești de apărare antiaeriană, pentru a crea breșe prin care dronele și rachetele de croazieră ucrainene cu rază lungă de acțiune să poată ajunge la ținte din apropierea capitalei ruse.

Zelenski a anunțat duminică, 20 septembrie, că forțele ucrainene au folosit mai multe sisteme de atac dezvoltate în țară împotriva unor obiective strategice din Rusia.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, președintele ucrainean a afirmat că au fost lovite instalații importante din industria petrolieră și logistică din regiunea Moscova, despre care Kievul spune că sprijină efortul de război al Rusiei, precum și o întreprindere industrială din regiunea Voronej.

Zelenski a enumerat sistemele utilizate de unitățile de informații și de forțele militare ucrainene: FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianiția, Vendetta, Liuti, Bars, Flamingo, Sicinevi și Pelican.

„În regiunea Moscova, în această noapte, răspunsurile noastre cu rază lungă de acțiune s-au făcut simțite foarte clar", a declarat Zelenski. El a afirmat că au fost lovite obiective importante din industria petrolieră și logistică, despre care a spus că reprezintă „miliarde de dolari" care susțin efortul de război al Rusiei.

Menționarea explicită a rachetei Pelican a declanșat o dezbatere între analiștii militari cu privire la posibilitatea ca Ucraina să fi folosit în luptă noua rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune FP-7 și la raza sa reală de acțiune.

Mai multe relatări au asociat racheta Pelican cu FP-7, produsă de compania ucraineană Fire Point. Nu este însă clar dacă cele două denumiri se referă exact la același sistem, notează kyivpost.com.

În septembrie 2025, Fire Point a prezentat dezvoltarea rachetei balistice tactice FP-7 și a sistemului mai mare FP-9. Compania le-a descris drept alternative dezvoltate în Ucraina la sisteme străine precum ATACMS, furnizat de Statele Unite.

Fire Point folosise anterior denumirea „Flamingo" pentru racheta sa de croazieră FP-5. Numele „Pelican" nu fusese asociat public cu unul dintre aceste sisteme înainte de declarația lui Zelenski de duminică.

Analiștii militari avertizează că specificațiile cunoscute ale FP-7 fac puțin probabil ca această rachetă să fi putut lovi direct Moscova.

Vasîl Pehno, analist militar al postului Radio NV, a declarat că raza operațională proiectată a FP-7 este de 200-350 de kilometri, în timp ce Moscova se află la aproximativ 450-500 de kilometri de granița ucraineană.

„Există mari îndoieli că ar putea zbura atât de departe, deoarece raza sa proiectată este de numai 350 de kilometri", a spus Pehno. „Nu poate ajunge direct la Moscova."

Potrivit analistului, racheta balistică ar fi putut avea un rol într-o operațiune coordonată, în care au fost folosite simultan mai multe tipuri de arme.

Într-un asemenea scenariu, rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune ar fi putut ataca baterii rusești de apărare antiaeriană, inclusiv radare și lansatoare S-400 din regiuni precum Briansk sau Voronej. Distrugerea ori neutralizarea unor astfel de sisteme ar fi putut crea breșe temporare în apărarea aeriană, permițând dronelor și rachetelor de croazieră Flamingo, mai lente, să pătrundă mai adânc în teritoriul Rusiei.

„Dacă luăm în calcul faptul că rachetele balistice au fost un element al unei operațiuni mai ample, lucrurile încep să se lege", a spus Pehno. El a dat ca exemplu posibilitatea ca rachetele balistice să fi lovit poziții ale sistemelor S-400, în timp ce alte arme suprasolicitau rețeaua de apărare antiaeriană, permițând rachetelor Flamingo să ajungă la țintele stabilite.

FP-7 și dezvoltarea rachetei FP-9

FP-7 este considerată o rachetă balistică tactică, în timp ce FP-9 este concepută pentru lovituri la distanțe mai mari.

În februarie 2026, Fire Point a publicat imagini de la primul test de lansare a FP-7. Potrivit specificațiilor tehnice furnizate de producător, racheta lansată de la sol poate transporta un focos de 150 de kilograme, are o viteză maximă de aproximativ 1.500 de metri pe secundă și o abatere de la țintă estimată la aproximativ 14 metri.

La începutul lunii septembrie, directoarea executivă a Fire Point, Irina Tereh, a declarat la expoziția de armament MSPO 2026 din Polonia că FP-7 finalizase două etape de teste operaționale și se pregătea pentru utilizarea pe front. Potrivit acesteia, desfășurarea urma să aibă loc în câteva săptămâni, nu în câteva luni.

În paralel, Fire Point dezvoltă FP-9, o rachetă balistică mai mare, despre care compania afirmă că ar putea avea o rază de acțiune de până la 850 de kilometri.

Designerul-șef al companiei, Denys Știlerman, a declarat în această vară că testele de zbor ale sistemului cu rază de 850 de kilometri ar putea presupune traiectorii orientate către ținte simbolice din Rusia. Testarea unei rachete cu o asemenea rază exclusiv în spațiul aerian ucrainean ar fi dificilă din punct de vedere geografic.

Atât FP-7, cât și FP-9 au trecut în ultimele luni printr-un proces accelerat de dezvoltare și testare.

Cu toate acestea, specificațiile exacte ale rachetei numite „Pelican" de Zelenski nu sunt publice. Evaluările disponibile indică faptul că o lovitură directă asupra Moscovei ar fi puțin probabilă dacă este vorba despre varianta standard FP-7, cu o rază de aproximativ 200-300 de kilometri.

Nu este clar nici dacă Fire Point a accelerat testarea în condiții de luptă a variantei FP-9, cu raza de 850 de kilometri, sau dacă denumirea Pelican se referă la o variantă balistică intermediară, concepută pentru a ataca sistemele rusești de apărare antiaeriană.

Atac asupra unei rafinării din Moscova

Atacul desfășurat în timpul nopții a provocat, potrivit autorităților ucrainene, pagube unor infrastructuri industriale importante din Rusia.

Statul Major al armatei ucrainene a confirmat că rafinăria Moscova Oil Refinery, administrată de Gazprom Neft, a fost lovită în districtul Kapotnia, în partea de sud-est a capitalei ruse. Rafinăria se află la aproximativ 15 kilometri de Kremlin.

Potrivit autorităților militare ucrainene, drone cu rază lungă de acțiune operate de Centrul pentru Operațiuni Speciale „Alpha" al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au parcurs peste 500 de kilometri înainte de a pătrunde în sistemul dens de apărare antiaeriană al Moscovei.

Kievul afirmă că dronele au lovit instalația principală de distilare a țițeiului AVT-6, o unitate integrată de rafinare și o instalație de izomerizare.

Imagini publicate de locuitori ai Moscovei și analizate prin metode de geolocalizare au indicat existența unor incendii de amploare în zona rafinăriei.

Rafinăria din Moscova procesează aproximativ 11,6 milioane de tone de țiței pe an și asigură, potrivit datelor citate, aproximativ 40% din necesarul de combustibil al capitalei și 70% din consumul de benzină și kerosen pentru aviație din regiunea Moscova.

În același timp, compania Fire Point a afirmat că dronele sale FP-1 au lovit și distrus complexe comerciale de depozitare operate de Modern Warehouse Technologies în localitatea Sofiino, din districtul Ramenski, în regiunea Moscova.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat peste 1.600 de drone la toate nivelurile de apărare începând de sâmbătă. Potrivit acestuia, aproximativ 450 de drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de capitală.

Sobianin a descris atacul drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de până acum.

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat că cel puțin două persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite în regiunea din jurul capitalei.