ADN-ului uman dezvăluie detalii despre cum trăiau oamenii în urmă cu sute de ani. Cine au fost nomazii proveniți din stepa mongolă care s-au stabilit în Europa

Postat la: 28.04.2024 |

Analiza ADN-ului străvechi recuperat din rămășițele umane a scos la iveală trăsăturile și strămoșii unor persoane istorice - fie că este vorba de un om al gheții mumificat, de un împărat chinez sau de un compozitor legendar.

Pe măsură ce tehnicile se îmbunătățesc, cercetătorii valorifică acest instrument neprețuit pentru a investiga rămășițele umane din mai multe cimitire, rezultând astfel seturi mari de date care îi ajută să înțeleagă mai bine dinamica unor întregi comunități. Rezultatele sunt deosebit de interesante atunci când sunt aplicate la imperiile obscure ale unor popoare precum Avarii, care nu și-au consemnat istoria în scris.

Cunoscuți în principal din relatările adversarilor lor bizantini, avarii erau războinici formidabili călare care au sosit în Europa Centrală și de Est în secolul al VI-lea, aparent de nicăieri. Originile imperiului și ale poporului acestuia au rămas obscure până când un studiu de referință din aprilie 2022 a descoperit că aceștia proveneau din stepa mongolă. Acum, o nouă analiză a rămășițelor dezgropate a 424 de indivizi din cimitirele din Ungaria a oferit detalii despre viața familială și socială a avarilor și despre modul în care noii veniți au interacționat cu populația din patria lor adoptivă.

Descoperirile au scos la iveală o populație foarte unită, cu practici de căsătorie care ar putea părea neobișnuite în prezent. „Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost simplul fapt că acești oameni din cimitire sunt atât de interconectați", a declarat Zsófia Rácz, cercetător la Institutul de Științe Arheologice al Universității Eötvös Loránd din Budapesta, Ungaria. Rácz a fost coautor al ultimului raport.

Cercetătorii au reușit să construiască arbori genealogici detaliați sau pedigree-uri, dintre care cel mai mare se întindea pe nouă generații de-a lungul a 2 secole și jumătate. Echipa a descoperit că aproximativ 300 dintre indivizi aveau o rudă apropiată îngropată în același cimitir. Analiza a arătat că bărbații au rămas în comunitatea lor după căsătorie, în timp ce femeile s-au căsătorit în afara comunității lor de origine - un model cunoscut sub numele de patrilocalitate.

„Pentru toate mamele, nu găsim părinții. Părinții nu se află la locul de veci. În timp ce toți bărbații sunt descendenții fondatorilor", a declarat Guido Alberto Gnecchi-Ruscone, autorul principal al studiului. ADN-ului mitocondrial, care dezvăluie linia feminină, a arătat o mare variabilitate, sugerând că femeile care s-au căsătorit în grupurile Avar proveneau din locuri diferite. Ele împărtășeau totuși o ascendență genetică „de stepă", ceea ce indică faptul că, probabil, nu erau localnici cuceriți.

Mai mult, studiul a constatat că în societatea avară, atât bărbații, cât și femeile, erau relativ obișnuiți să aibă copii cu mai mulți parteneri. În cazul bărbaților, cercetătorii au găsit doi parteneri în 10 cazuri, trei parteneri în patru cazuri și patru parteneri într-un caz. Este posibil ca faptul de a avea mai multe soții să fi fost relativ comun atât în rândul populației generale, cât și al elitei, au scris autorii studiului.

Echipa a descoperit, de asemenea, mai multe cazuri de indivizi de sex masculin strâns înrudiți care aveau urmași cu aceeași parteneră: trei perechi de tați și fii, două perechi de frați întregi și un frate de frați vitregi paterni și un unchi și un nepot.

Potrivit studiului, „uniuni levirate" similare, care aveau loc după moartea soțului femeii, existau și în alte societăți de stepă din Eurasia, ceea ce sugerează că avarii, care au abandonat modul lor de viață nomad bazat pe păstorit și s-au sedentarizat la scurt timp după ce au ajuns în Europa, s-au agățat de unele aspecte ale modului lor de viață anterior.