• Tweet

Un pic de pământ pe mâini ar putea fi mai benefic decât pare. Cercetările recente arată că atingerea solului, a plantelor, a copacilor sau a mușchiului poate contribui la diversificarea microbilor de pe piele și, indirect, la susținerea sistemului imunitar.

O plimbare prin parc înseamnă, pentru mulți oameni, aer curat, copaci, flori și cântec de păsări. Contactul fizic cu natura se oprește însă adesea la tălpile pantofilor. Cercetătorii spun că merită să schimbăm puțin perspectiva și să lăsăm mâinile să intre în contact cu solul și vegetația, notează BBC.

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a studiat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. În cadrul unui experiment, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu pământ, turbă și mușchi.

Rezultatul a fost surprinzător. Numărul și diversitatea microbilor de pe piele au crescut, chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet. Cu ochiul liber, mâinile păreau curate, însă la nivel microscopic schimbarea era evidentă.

Microbii de pe piele, o comunitate care ne protejează

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele poate părea, la prima vedere, puțin apetisantă. În realitate, un microbiom bogat și divers poate fi un aliat important.

Când numeroase tipuri de microorganisme trăiesc împreună, ele contribuie la menținerea unui echilibru și pot împiedica dezvoltarea excesivă a unor bacterii patogene. Cercetările din ultimii ani indică faptul că expunerea la sol și plante poate crește diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte și asupra sistemului imunitar.

Problema este că efectul nu pare să fie de durată dacă expunerea este prea scurtă. Cele 20 de secunde din experiment au produs o schimbare vizibilă, însă microbiota pielii a revenit rapid spre nivelul inițial.

Asta sugerează că expunerea frecventă sau prelungită la mediul natural ar putea avea efecte mai importante.

Copiii care se joacă în noroi, un experiment în aer liber

În Finlanda, ideea este testată chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, din centrul țării, copiii petrec zilnic câteva ore afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, sol, nisip și așchii de lemn.

Se joacă printre copaci și tufișuri, se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc în bălți și, inevitabil, pun mâna pe pământ. La sfârșitul zilei, hainele și mâinile lor sunt adesea pline de noroi.

Oamenii de știință urmăresc acum dacă acest contact permanent cu natura are efecte asupra organismului. Cercetătorii analizează microbii de pe pielea, saliva și fecalele copiilor, dar și probe de sânge și păr, pentru a vedea cum se modifică sistemul imunitar pe parcursul mai multor ani.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul Vahvistu, care urmărește efectele introducerii naturii în spațiile în care se joacă cei mici.

Studiile anterioare au oferit deja indicii interesante. Într-un experiment desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătoarea Marja Roslund a introdus sol de pădure, turbă și plante într-o curte de creșă. După ce copiii s-au jucat acolo în mod regulat, cercetătorii au constatat o diversitate microbiană mai mare pe pielea lor, inclusiv la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată.

O piele sănătoasă poate însemna și un sistem imunitar mai bine reglat

Diversitatea microbilor de pe piele este importantă pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice.

Roslund compară situația cu o societate în care există numeroși actori care se controlează reciproc. Atunci când diversitatea scade, anumite microorganisme pot deveni dominante, iar unele dintre ele pot fi asociate cu apariția unor probleme de sănătate.

În studiile sale, cercetătoarea a identificat mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe acoperite cu sol de pădure. Explicația posibilă este simplă, mai mulți microbi benefici ocupă spațiul și limitează posibilitatea agenților patogeni de a se instala.

Efectele nu se opresc însă la nivelul pielii. Cercetările sugerează că sănătatea pielii este conectată cu procese importante din organism, inclusiv activitatea hormonală, sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă.

Mai mult, expunerea la o varietate de bacterii poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în cutii cu nisip îmbogățit cu sol cu o diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat nu doar o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, ci și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au indicat o posibilă îmbunătățire a imunoreglării, adică a capacității sistemului imunitar de a reacționa la amenințări fără să devină excesiv de activ.

Ipoteza biodiversității, tot mai mult susținută de cercetări

Rezultatele au alimentat ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității". Potrivit acesteia, contactul cu un mediu natural bogat în plante și microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și poate avea efecte asupra sănătății.

Una dintre familiile de bacterii care au atras atenția cercetătorilor este cea a gammaproteobacteriilor. În studiile realizate în Finlanda, diversitatea acestor bacterii a crescut pe pielea copiilor care s-au jucat într-un mediu îmbogățit cu sol de pădure.

Creșterea a fost asociată și cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de celule imunitare care contribuie la controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Totuși, cercetătorii sunt prudenți. Nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a spune că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar", explică Mira Grönroos.

Grădinăritul, o metodă simplă de a intra în contact cu microbii

Beneficiile posibile nu se limitează la copii. Un studiu realizat pe adulți a urmărit persoane care au cultivat legume în interior pe timpul iernii.

Participanții au folosit fie un sol cu o diversitate microbiană ridicată, fie unul asemănător ca aspect, dar sărac în microorganisme. După o lună în care au îngrijit plantele zilnic și au consumat recolta, cei expuși la solul bogat în microbi au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri crescute ale unor citokine cu rol antiinflamator.

Pentru Grönroos, grădinăritul este una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura.

Cercetătorii au testat inclusiv instalarea unor „ziduri verzi", formate din plante vii, în birouri din Finlanda. După două săptămâni, angajații au prezentat o diversitate mai mare a microbilor de pe piele și niveluri mai scăzute ale unor citokine proinflamatorii.

Natura ar putea deveni parte din orașele în care trăim

Grönroos spune că își aplică propriile concluzii și în viața de familie. Atunci când copiii ei adună conuri, crenguțe sau alte elemente din natură, nu îi oprește să le aducă acasă și să se joace cu ele.

Cercetătoarea consideră că aceeași filosofie ar trebui să se regăsească și în modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile urbane ar putea fi amenajate astfel încât oamenii să aibă mai multe ocazii de a intra în contact cu natura, fără să fie nevoie să facă un efort special pentru asta.

Parcuri, copaci, sol, plante și spații verzi integrate în traseele zilnice, toate ar putea deveni forme de expunere naturală la o diversitate de microorganisme.

Știința nu a stabilit încă exact cât timp trebuie petrecut în natură și nici care este nivelul optim de expunere pentru a obține beneficii asupra sistemului imunitar. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele de până acum justifică studierea mai atentă a acestui fenomen.

Iar concluzia este cât se poate de simplă: data viitoare când ieșiți în parc, poate că nu trebuie să vă feriți chiar atât de tare de iarbă, scoarță de copac sau puțin noroi. Uneori, ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde o lume microscopică surprinzător de utilă.