• Tweet

Institutul Naţional de Statistică a publicat în această dimineaţă datele pentru august: rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie şi de la 10,4% în iunie. În trei luni, indicatorul s-a înjumătăţit faţă de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparaţia europeană, nivelul este de 6,3%.

Conform sursei citate, este cea mai rapidă dezinflaţie din ultimul deceniu. Şi este, în cea mai mare parte, aritmetică. "Scăderea inflaţiei nu înseamnă şi ieftiniri", avertiza Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanţă Frames, încă din iulie, când indicatorul a coborât pentru prima dată în 12 luni. Este exact distincţia pe care datele din august o confirmă: preţurile nu au scăzut, ci au încetat să mai crească în ritmul de anul trecut.

Potrivit experţilor de la Frames, scăderea inflaţiei nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieşirea din comparaţie a şocurilor de anul trecut. Liberalizarea preţului la energia electrică din iulie 2025 şi majorarea TVA şi a accizelor din august 2025 au ieşit, rând pe rând, din calculul "an faţă de an". Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creştere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depăşise 50%.

Cifra care descrie ce au trăit efectiv gospodăriile este rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 - august 2026, preţurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%.

"Nu vom mai vedea creşteri de preţuri spectaculoase cum am văzut anul trecut", arăta Negrescu în august, amintind că scumpirea energiei cu aproape 80% a produs o inflaţie record la nivel european în 2025 şi la începutul lui 2026. Acumularea din acei doi ani rămâne însă în preţuri: ea nu se şterge, doar încetează să se adauge. Analiza Frames arată că structura pe categorii a inflaţiei arată o economie cu două viteze foarte diferite.

Serviciile rămân problema. Ele s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an şi cu 8,45% numai de la finalul lui 2025, adică de aproape două ori mai repede decât indicele general.

Cea mai violentă mişcare este la chirii, cu o creştere anuală de 39,7%, concentrată aproape integral în acest an - plus 37,21% doar din decembrie. Urmează tarifele la apă, canal şi salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparaţiile auto, cu 10,81%, şi energia termică, cu 10,7%.

Serviciile sunt componenta cea mai lentă a oricărui proces dezinflaţionist, pentru că în ele se regăsesc salarii, chirii comerciale şi contracte anuale. Faptul că ele cresc încă în două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, este semnalul că presiunea de fond nu a dispărut.

"Vedem serviciile afectate puternic de creşterea preţului la carburanţi şi la energia electrică", explica managerul Frames mecanismul de transmisie.

Conform analizei, într-o economie dependentă de transportul rutier de marfă, costul de la pompă nu rămâne la pompă: el urcă pe lanţ şi ajunge în tariful frizerului, al mecanicului şi al restaurantului, cu câteva luni întârziere.

Singura creştere lunară semnificativă din august vine de la carburanţi: plus 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcare cu 6,64% şi motorina cu 6,12%. Pe an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% - cea mai mare creştere anuală din întregul coş de consum.

Cauza este fiscală şi de reglementare: de la 1 iulie au expirat simultan plafonarea adaosului comercial instituită prin OUG 19/2026 şi cotele reduse de accize, pe fondul unor cotaţii internaţionale tensionate.

Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lui august, ceea ce a obligat Guvernul să taie temporar acciza cu 20% în perioada 16-31 august, printr-un mecanism de acciză dinamică revizuibil bilunar.

Efectul fusese anticipat cu precizie. "1 iulie va aduce un nou val de inflaţie, un nou val de creşteri de preţuri", declara Adrian Negrescu la sfârşitul lui iunie, explicând că expirarea plafonării accizei se va traduce în scumpiri pe toate lanţurile economice, într-o economie dependentă de transportul rutier. Datele INS pentru august confirmă cifra cu cifra.

Importanţa acestei linii se vede într-un singur indicator din comunicat, analizat de experţii de la Frames: excluzând combustibilii, indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august faţă de iulie. Cu alte cuvinte, fără carburanţi, luna august ar fi fost o lună de deflaţie.

"Marele semn de întrebare rămâne evoluţia preţului carburanţilor", insistă managerul Frames. Este singura componentă care poate răsturna traiectoria în lunile care urmează.

Contraponderea este alimentaţia. Mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o singură lună şi au crescut cu doar 2,62% pe an, mult sub indicele general.

Recolta a făcut diferenţa: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. La acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, şi la unt, cu 1,24%. În sens invers, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.

Gazele naturale, singura scădere din zona nealimentară, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 şi cu 9,97% sub nivelul din decembrie, ca efect al OUG 12/2026.

Un detaliu marginal, dar relevant pentru cine urmăreşte sectorul: din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui preţurilor de consum. De la finalul anului trecut, tarifele din această categorie au urcat cu 9,6%.

Banca Naţională a revizuit în august prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2026 în sus, de la 5,5% la 6,1%, invocând efectele caniculei şi secetei asupra producţiei de energie şi scumpirea carburanţilor, care singură contribuie cu 1,1 puncte procentuale la rezultatul final.

Revenirea în intervalul-ţintă de 2,5% plus/minus un punct este aşteptată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia anterioară.

Datele din august sunt, prin urmare, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului - şi chiar înaintea calendarului anticipat în piaţă.

"Am depăşit vârful inflaţiei", afirma Negrescu pe 12 august, estimând o rată în jur de 5,5% din toamnă şi chiar spre 5% la finalul anului, cu condiţia ca noul Guvern să nu ia măsuri care să stimuleze creşterile de preţuri. Cifra din august validează direcţia; problema rămâne condiţia.

Pe termen scurt, rezultatul deschide o discuţie despre calendarul relaxării monetare. Dobânda de politică monetară stă la 6,50% din august 2024, iar economiştii BCR estimau, înainte de aceste date, menţinerea ei până în mai 2027. Următoarea şedinţă de politică monetară este pe 8 octombrie.

"Problema este contextul. Dezinflaţia nu vine pe fondul unei economii care se răceşte controlat, ci al uneia care s-a oprit: semestrul I 2026 s-a închis cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou tăiate în ultimele zile - ING vede acum o contracţie de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%'', arată analiza Frames.

Cu alte cuvinte, inflaţia scade pentru că baza de comparaţie s-a schimbat şi pentru că oamenii cheltuiesc mai puţin, nu pentru că economia a fost stabilizată. Iar componenta cea mai rigidă a coşului, serviciile, rămâne în două cifre.

"Sfatul practic pe care experţii de la Frames îl repetă de câteva luni ţine tocmai de această incertitudine: atât populaţia, cât şi firmele ar trebui să îşi renegocieze contractele de furnizare a energiei, astfel încât să îşi asigure un preţ fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni. Într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piaţă", se mai menţionează în comunicatul Frames.