Bustul marelui savant român Nicolae Iorga va fi dezvelit astăzi în Albania

Postat la: 19.11.2016 |

Astazi, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la nașterea savantului român Nicolae Iorga, Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, organizează la Sarandë, în Albania, un eveniment special prilejuit de dezvelirea bustului marelui savant, istoric și politician român Nicolae Iorga. Lucrarea este realizată cu sprijinul ICR, de către sculptorii albanezi de origine aromână Zisa Mușa și Mario Mușa.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația „Nicolae Iorga", din Sarandë, Ambasada României la Tirana, cu sprijinul Primăriei Orașului Sarandë. La ceremonia ce va avea loc pe faleza „Hasan Tahsini" sunt invitați oficiali ai statului albanez și român, reprezentanți ai autorităților locale, precum și ai aromânilor (românilor) din regiune, personalități marcante ale vieții socio-politice și culturale a aromânilor (românilor) din cele două țări.

Manifestarea se va încheia cu un spectacol de muzică și dansuri populare aromâne, susținut de artiști aromâni (români) din România: Eliza Nirlu și orchestra sa, ansamblul folcloric „Dor" din Sarighiol de Deal, județul Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), alături de coruri de copii din Fier și Deviaka, Albania.
Cu același prilej, prin contribuția Asociației „Răsăritul românesc" din Chișinău (președinte Vlad Cubreacov), Poșta Moldovei a emis, prin Biroul său Marca Personalizată, în tiraj limitat, cinci mărci poștale personalizate și un efect poștal (plic) dedicat dezvelirii bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Sarandë, Albania.

Cele cinci mărci poștale personalizate - policrome, dantelate și adezive - redau, în chenar atribuit, următoarele imagini: bustul lui Nicolae Iorga, sigla Institutului Cultural Român și data inaugurării bustului (19.11.2016), clădirea Institutului Român („Casa Iorga") de la Sarandë - fotografie din epocă, coperta exterioară și coperta interioară a lucrării lui Nicolae Iorga Breve histoire de l'Albanie et du people albanais (Scurtă istorie a Albaniei și a poporului albanez), publicată în 1919 la București; Casa Iorga de la Saranda - astăzi, o fotografie-portret a lui Nicolae Iorga (1871-1940). Manșeta policromă a coliței este intitulată „Arte plastice", având în partea dreaptă un desen al operei „Măiastra", a sculptorului Constantin Brâncuși.

Prelegerile istoricului Nicolae Iorga (1871-1940)despre istoria Albaniei, care oferiseră delegaţiei albaneze la Conferinţa de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l'Albanie et du peuple albanais. Drept recompensă, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga", după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important aşezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relaţiile diplomatice şi culturale româno-albaneze.

Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric și arheolog.
Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenţa, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 - Formula e pagëzimit, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli. „Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat şi s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca pe băştinaşi autentici ai săi" - Acad. Kopi Kyçyku.

Opera lui Nicolae Iorga (prim-ministru al României între 19 aprilie 1931 - 6 iunie 1932) conţine numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naţionale, cercetări privind viaţa aromânilor (românilor din Balcani), evoluţia şi autohtonia lor în părţile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte şi de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârşit ale Antichităţii şi de început ale Evului Mediu. Este binecunoscută originea sud- dunăreană a istoricului, Iorga însuşi afirmând că un strămoş al său provine din zona Pindului.