Calendar Ortodox 12 iunie 2017. Astăzi începe Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postat la: 12.06.2017 |

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care începe luni, 12 iunie, era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli.Este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sampetrului.

Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 și 14,23). Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care începe luni, 12 iunie, era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli.

Calendar Ortodox 12 iunie 2017. Sfantul Cuvios Onufrie cel Mare

Sfântul Cuvios Onufrie a trăit în jurul anilor 350-400, în puștiul Egiptului. S-a născut că rod al rugăciunilor părinților săi. După ce a primit botezul, a fost dus de tatăl sau la o mânăstire, pentru a crește potrivit voii lui Dumnezeu. Mai târziu, Sfântul Onufrie părăsește mănăstirea și merge în deșert. Călăuzit de un înger, ajunge la Ieremia, un bătrân sihastru. Acesta l-a învățat ce înseamnă viață în singurătate. După câteva zile, l-a condus la o peșteră și i-a spus că acela este locul în care trebuie să se nevoiască. Bătrânul a continuat să-l viziteze o singură data pe an, până când a trecut la cele veșnice. De la moartea acestuia, Onufrie a rămas fără nicio prezența omenească.

Timp de 70 de ani, a îndurat arșița zilei, frigul nopții, luptându-se neîncetat cu demonii și cu neputințele firii. După lupte amarnice purtate cu demonii tuturor ispitelor, și după ce inimă lui s-a întărit desăvârșit în dragostea pentru Dumnezeu, un înger al Domnului a început să-i aducă pâine pentru hrană lui. În afară de această, prin marea purtare de grijă a lui Dumnezeu, lângă chilia lui a crescut un palmier care rodea curmale din belșug, și a început să izvorască și un fir bun de apa dulce, din care își putea potoli setea. „Dar cu toate acestea", a zis Marele Onufrie, „eu cel mai mult mă hrănesc și îmi astâmpăr setea cu cuvintele cele dulci ale lui Dumnezeu".

După acești ani, Cuviosul Pafnutie cel Mare merge călăuzit de înger prin deșert, vreme de patruzeci de zile fără hrană și ajunge la peșteră Cuviosului Onufrie. Întrebat de Pafnutie cum s-a împărtășit în tot acest timp petrecut în pustie, Cuviosul Onufrie a răspuns că în fiecare duminică, un înger al Domnului aducea fiecărui pustnic Trupul și Sângele Domnului.

Au petrecut toată noaptea în rugăciune, iar în zorii zilei, bătrânul Onufrie i-a descoperit Sfântului Pafnutie că Dumnezeu l-a călăuzit până la peșteră să, pentru a-i îngropa trupul, căci venise vremea să treacă la cele veșnice. În pragul morții sale i-a spus lui Pafnutie: „Lepădând toată grijă lumească pentru a ne dărui lui Dumnezeu, nu mai simțim nici foame, nici sete, nici vreo altă slăbiciune. Și atunci când unul dintre noi dorește cu nostalgie să revadă oamenii, îngerii îl duc, prin mijlocirea vedeniei, în răi, unde se vede atât de pătruns de lumina dumnezeiască, încât uită de toate greutățile sale și se întoarce cu mult mai mare putere la asceză sa".