• Tweet

Vineri, după ce fusese solicitat avizul pentru urmărirea sa penală, Oprea scria, pe Facebook, că este nevinovat pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină. Cererea DNA, formulată de procurorul general al României, Augustin Lazăr, privind încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă în cazul poliţistului Gigină, va fi discutată luni de conducerea Senatului, care va trimite dosarul la Comisia juridică, pentru elaborarea unui raport ce urmează să primească votul plenului.

Potrivit articolului 150 din Regulamentul Senatului, forul legislativ are dreptul să ceară doar urmărirea penală a senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului. În cazul în care preşedintele Senatului primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui senator care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Senatului, de îndată. Biroul permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.

Audierea senatorului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. În situaţia în care senatorul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere, se va fixa un nou termen. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Potrivit Regulamentului, rapoartele cu privire la cererea de începere a urmării penale se dezbat în plenul Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent. La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale iau cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot. Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care Senatul decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Senatului va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat joi procurorului general să trimită Senatului cerere pentru începerea urmăririi penale faţă de fostul vicepremier Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină. Fostul vicepremier Gabriel Oprea va ajunge astfel pentru a treia oară la votul senatorilor pentru aprobarea unei solicitări DNA de urmărire penală, de data aceasta pentru ucidere din culpă, după ce, în februarie, Senatul a aprobat două cereri de urmărire penală pentru abuz în serviciu, în cazul limuzinei DIPI şi în cel al folosirii abuzive a coloanei oficiale.

În ultimele două cazuri, fostul ministru de Interne şi vicepremier nu a avut sorţi de izbândă în faţa senatorilor. Pe 3 februarie 2016, Senatul a aprobat urmărirea sa penală în dosarul coloanei oficiale, fiind acuzat că a făcut abuz de prevederile legii în acest caz. Potrivit procurorilor, în perioada în care a fost ministru de Interne, Oprea a fost însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere "în cvasitotalitatea deplasărilor", incluzând deplasările zilnice la sediul ministerului şi cele săptămânale la şedinţele de Guvern, vizite particulare, la sediile unor partide politice, la restaurant şi când mergea acasă. Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie - 21 octombrie 2015, Oprea a avut 1.607 deplasări cu coloană oficială, în timp ce premierul a avut 814 deplasări, iar preşedintele a avut 580 de deplasări. Cererea a fost atunci aprobată cu 102 voturi "pentru", 30 voturi "împotrivă", iar un vot a fost anulat. Două săptămâni mai târziu, DNA a cerut urmărirea penală a lui Gabriel Oprea într-un alt dosar, acuzaţiile fiind de abuz în serviciu legat de cumpărarea de către DIPI a unui Audi A8 pentru protecţia demnitarilor, cu bani care erau destinaţi doar pentru achiziţii necesare în cazuri de combatere a corupţiei, maşină pe care ulterior a folosit-o doar fostul ministru al Internelor. Senatul a aprobat atunci solicitarea DNA cu 71 de voturi "pentru", 52 de voturi "impotrivă", iar un vot a fost anulat. Vineri, după ce fusese solicitat avizul pentru urmărirea sa penală, Oprea scria, pe Facebook, că este nevinovat pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină, precizând că el nu se afla într-o coloană oficială şi nu venea de la o întâlnire privată, ci de la SRI, aflându-se în timpul serviciului, şi acuza DNA că nu menţionează că moartea poliţistului a fost provocată de o groapă. "După aproape un an, procurorii DNA au anunţat că solicită aviz pentru începerea urmăririi penale faţă de mine, în legătură cu accidentul în care a murit Bogdan Gigină. Am spus-o şi o repet: regret enorm această pierdere şi cuvintele sunt prea puţine pentru a descrie cât de mult m-a marcat, ca părinte mai ales, tragedia din octombrie 2015", a scris Oprea. El susţinea că, citind comunicatul DNA, este de părere că "procurorii sunt pe un drum greşit".