Dosarele despre mineriade, URSS, Regele Mihai și alegerile din 1990 devin publice. Arhivele secrete ale tranziției vor fi deschise de Guvern

Postat la: 27.05.2026 |

Dosarele despre mineriade, URSS, Regele Mihai și alegerile din 1990 devin publice. Arhivele secrete ale tranziției vor fi deschise de Guvern

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat oficial hotărârea prin care sunt declasificate documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992, iar actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 27 mai 2026, din , ceea ce înseamnă că măsura intră oficial în vigoare.

Este vorba despre peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției României după căderea comunismului - o arhivă uriașă care acoperă unele dintre cele mai controversate și importante momente din istoria recentă a țării.

Potrivit Ministerului de Externe, sunt declasificate 5.376 de dosare păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de rafturi.

Documentele privesc inclusiv primele alegeri libere din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai în România din 1992, prăbușirea URSS, reunificarea Germaniei și negocierile diplomatice din perioada în care România încerca să se repoziționeze după ieșirea din sfera de influență sovietică.

Printre titlurile oficiale ale dosarelor se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989", „Reunificarea Germaniei (1990)", „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai", sau „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS".

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, susține că măsura reprezintă unul dintre cele mai importante demersuri de transparentizare instituțională din ultimii ani.

„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea", a declarat ministra.

Aceasta afirmă că multe dintre documente nu mai aveau de ani buni statut de secret de stat, însă continuau să fie păstrate sub regimul „secretului de serviciu".

„Felul în care s-a reașezat politica externă a României după 1989 - cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză de după Războiul Rece - aparține istoricilor, cercetătorilor și societății, nu subsolurilor instituționale", a mai spus Oana Țoiu.

Hotărârea de Guvern deschide oficial etapa de inventariere, prelucrare arhivistică și digitalizare a documentelor.

Accesul publicului nu va fi însă instantaneu.

Potrivit MAE, documentele vor fi publicate treptat, pe măsură ce sunt procesate și pregătite pentru consultare conform standardelor arhivistice.

Ministerul spune că prioritatea este digitalizarea arhivelor și facilitarea accesului cercetătorilor și al publicului larg la aceste documente.

Declasificarea arhivelor diplomatice din anii 1990-1992 poate aduce pentru prima dată detalii oficiale despre cum a fost percepută internațional Revoluția Română, cum au reacționat marile puteri la mineriade, ce relație reală avea noua conducere de la București cu Moscova, cum a fost privită revenirea Regelui Mihai, sau ce negocieri diplomatice purta România într-unul dintre cele mai tensionate momente geopolitice ale Europei.

Perioada 1990-1992 rămâne una dintre cele mai controversate etape ale istoriei recente românești, marcată de haos politic, presiuni externe, violentele mineriade și redefinirea completă a politicii externe a țării.

Nu toate documentele vor deveni publice.

Hotărârea prevede explicit că rămân clasificate materialele privind cifrul de stat, instrucțiunile de securitate și documentele referitoare la paza și securitatea ambasadelor și consulatelor.

Acestea vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Dincolo de valoarea administrativă, miza reală este una istorică și politică.

Pentru prima dată după mai bine de trei decenii, cercetătorii și publicul ar putea avea acces direct la documentele prin care diplomații români relatau către București ce se discuta în capitalele occidentale, cum era privită România postcomunistă și cum s-au luat unele dintre cele mai importante decizii ale tranziției.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Dosarele despre mineriade, URSS, Regele Mihai și alegerile din 1990 devin publice. Arhivele secrete ale tranziției vor fi deschise de Guvern

Postat la: 27.05.2026 |

0

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat oficial hotărârea prin care sunt declasificate documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992, iar actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 27 mai 2026, din , ceea ce înseamnă că măsura intră oficial în vigoare.

Este vorba despre peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției României după căderea comunismului - o arhivă uriașă care acoperă unele dintre cele mai controversate și importante momente din istoria recentă a țării.

Potrivit Ministerului de Externe, sunt declasificate 5.376 de dosare păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de rafturi.

Documentele privesc inclusiv primele alegeri libere din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai în România din 1992, prăbușirea URSS, reunificarea Germaniei și negocierile diplomatice din perioada în care România încerca să se repoziționeze după ieșirea din sfera de influență sovietică.

Printre titlurile oficiale ale dosarelor se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989", „Reunificarea Germaniei (1990)", „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai", sau „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS".

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, susține că măsura reprezintă unul dintre cele mai importante demersuri de transparentizare instituțională din ultimii ani.

„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea", a declarat ministra.

Aceasta afirmă că multe dintre documente nu mai aveau de ani buni statut de secret de stat, însă continuau să fie păstrate sub regimul „secretului de serviciu".

„Felul în care s-a reașezat politica externă a României după 1989 - cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză de după Războiul Rece - aparține istoricilor, cercetătorilor și societății, nu subsolurilor instituționale", a mai spus Oana Țoiu.

Hotărârea de Guvern deschide oficial etapa de inventariere, prelucrare arhivistică și digitalizare a documentelor.

Accesul publicului nu va fi însă instantaneu.

Potrivit MAE, documentele vor fi publicate treptat, pe măsură ce sunt procesate și pregătite pentru consultare conform standardelor arhivistice.

Ministerul spune că prioritatea este digitalizarea arhivelor și facilitarea accesului cercetătorilor și al publicului larg la aceste documente.

Declasificarea arhivelor diplomatice din anii 1990-1992 poate aduce pentru prima dată detalii oficiale despre cum a fost percepută internațional Revoluția Română, cum au reacționat marile puteri la mineriade, ce relație reală avea noua conducere de la București cu Moscova, cum a fost privită revenirea Regelui Mihai, sau ce negocieri diplomatice purta România într-unul dintre cele mai tensionate momente geopolitice ale Europei.

Perioada 1990-1992 rămâne una dintre cele mai controversate etape ale istoriei recente românești, marcată de haos politic, presiuni externe, violentele mineriade și redefinirea completă a politicii externe a țării.

Nu toate documentele vor deveni publice.

Hotărârea prevede explicit că rămân clasificate materialele privind cifrul de stat, instrucțiunile de securitate și documentele referitoare la paza și securitatea ambasadelor și consulatelor.

Acestea vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Dincolo de valoarea administrativă, miza reală este una istorică și politică.

Pentru prima dată după mai bine de trei decenii, cercetătorii și publicul ar putea avea acces direct la documentele prin care diplomații români relatau către București ce se discuta în capitalele occidentale, cum era privită România postcomunistă și cum s-au luat unele dintre cele mai importante decizii ale tranziției.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE