Efectul economic al pandemiei: "Marea demisie planetară" loveste masiv în SUA si Europa. "Big Quit" are repercusiuni globale!

Postat la: 19.10.2021 |

Efectul economic al pandemiei:

Fenomenul demisiilor în masă a crescut într-o asemenea măsură în Statele Unite, dar chiar şi în Europa încât începe să aibă repercusiuni vizibile asupra economiei globale.

Un număr record de 4,3 milioane de oameni şi-au părăsit joburile în luna august, potrivit cifrelor oficiale publicate de Departamentul Muncii - o cifră care se ridică la 20 milioane dacă adunăm cifrele până în aprilie. Acest lucru este nemaivăzut din anul 2000, când au început statisticile lunare privind demisiile. Multe dintre acele demisii au avut loc în sectoarele comerţului cu amănuntul şi în Horeca, angajaţii hotărându-se să renunţe la o muncă grea, prost plătităi. Chiar dacă salariile au mai crescut, firmele se confruntă cu o mare lipsă de personal.

Acest fenomen ar putea ilustra, mai presus de toate, o revoltă a angajaţilor din sectoarele cele mai afectate în timpul crizei sanitare. Nu este o coincidenţă faptul că lucrătorii din supermarketuri, hoteluri şi alte locuri de muncă slab calificate şi prost plătite sunt cele mai susceptibili de trânti uşa angajatorilor, scrie „Wall Street Journal". „Acum că redresarea economică se arată, aceşti lucrători îşi dau seama că nu există niciun motiv pentru care să continue să muncească subplătiţi, fiind supuşi presiunii de aproape un an, în timp ce există tot mai multe oportunităţi de a găsi un alt loc de muncă", notează publicaţia.

Pe reţelele de socializare mesajele de la americanii care îşi sărbătoreau demisia în semn de protest faţă de condiţiile de muncă îngrozitoare s-au înmulţit în ultimele săptămâni. Un videoclip, postat la sfârşitul lunii august de o angajată Walmart care s-a filmat anunţându-şi demisia în direct la magazin, a provocat agitaţie pe TikTok, unde a fost vizionat de milioane de ori.

O notă publicată de Goldman Sachs sugerează că ajutorul financiar de stat instituit pentru a garanta venitul minim în timpul pandemiei a făcut ca perspectiva demisiei să fie mai puţin înspăimântătoare pentru unii angajaţi. Dar această analiză, care echivalează cu învinovăţirea guvernului pentru valul actual de demisii, a fost contestată de alţi economişti care au subliniat că în august, o mare parte din acest ajutor public a fost revizuit în jos sau oprit ... Şi asta nu i-a împiedicat pe americanii să renunţe la locul de muncă, notează „Washington Post".

Obiceiurile de telemuncă din timpul carantinei au schimbat şi geografia pieţei muncii. „Angajaţii calificaţi care lucrează în regiunile agricole din Midwest au fost mai puţin ezitanţi să demisioneze pentru că şi-au dat seama că pot aplica pentru locuri de muncă în toată ţara fără a fi nevoie să se mute", a declarat studiul preluat de Harvard Business Review.

În locurile de muncă de nivel inferior, câştigurile nu mai corespund ritmului inflaţiei, în timp ce munca a devenit tot mai precară. Activiştii pentru drepturile lucrătorilor văd acum un moment cheie pentru îndreptarea situaţiei. De aceea, în octombrie sindicatele americane au lansat multe greve în diferite sectoare ale economiei.

Acest „Big Quit" începe să aibă repercusiuni în întreaga economie americană. În prezent, există aproape 11 milioane de oferte de muncă . Din nou, acest lucru este nemaiauzit de la începutul mileniului, notează agenţia AP. Mai multe mărci mari, precum CVS, Cosco, Walgreens au început deja să ridice salariul minim la peste 15 dolari pe oră. Dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. O altă lecţie de pe urma acestui val de demisii „este că doar plata nu mai este singura motivaţie. În general, se caută condiţii de muncă mai bune ", notează economistul de la Ofce. O asigurare de sănătate mai bună, de exemplu, a devenit adesea prioritatea numărul unu pentru persoanele care caută un nou loc de muncă. Criza sănătăţii a arătat cât de important poate fi accesul la îngrijiri la preţuri accesibile.

În Europa Occidentală, atât de obişnuită cu social-democraţia, soliditatea sistemelor sociale a făcut ca oamenii să-şi părăsească mai puţin slujbele. Dar şi aici se remarcă tendinţe similare: „Datele strânse de OCDE, organizaţia care grupează majoritatea democraţiilor industriale avansate, arată că în cele 38 de ţări membre lipsesc aproximativ 20 de milioane de oameni de pe piaţa muncii, în comparaţie cu situaţia de dinainte de Coronavirus", notează politico.eu.

„Dintre aceştia, 14 milioane au ieşit cu totul de pe piaţă şi sunt clasificaţi la rubricile „nu lucrează "şi „nu caută de lucru". Apoi, comparat cu 2019, încă 3 milioane de tineri nu sunt nici angajaţi, nici nu studiază. Un sondaj publicat în august a constatat că o treime din companiile germane raportează mari lipsuri de muncitori calificaţi în multe sectoare. Detlef Scheele, şeful Agenţiei Federale Germane a Muncii, a declarat pentru „ Süddeutsche Zeitung" că Germania va fi nevoită să importe 400.000 de muncitori calificaţi pentru a compensa lipsurile de mână de lucru în multe sectoare, de la spitale la industrie. Închiderea temporară a frontierelor, dar şi creşterea relativă a salariilor în ţările Europei centrale şi de est mai explică de ce nu se mai găsesc oameni pentru abatoare sau Horeca în ţări precum Germania sau Danemarca.

Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă „salariul universal şi reducerea zilei de muncă", a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mişcărilor Populare". Un „venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieţii", este propunerea pontifului, care consideră că „este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale şi redistributive, astfel încât bogăţia unui părţi să fie împărţită în manieră echitabilă". Papa Francisc cere apoi să se „lucreze mai puţin, astfel încât pe piaţa muncii să aibă acces mai mulţi oameni".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Efectul economic al pandemiei: "Marea demisie planetară" loveste masiv în SUA si Europa. "Big Quit" are repercusiuni globale!

Postat la: 19.10.2021 |

0

Fenomenul demisiilor în masă a crescut într-o asemenea măsură în Statele Unite, dar chiar şi în Europa încât începe să aibă repercusiuni vizibile asupra economiei globale.

Un număr record de 4,3 milioane de oameni şi-au părăsit joburile în luna august, potrivit cifrelor oficiale publicate de Departamentul Muncii - o cifră care se ridică la 20 milioane dacă adunăm cifrele până în aprilie. Acest lucru este nemaivăzut din anul 2000, când au început statisticile lunare privind demisiile. Multe dintre acele demisii au avut loc în sectoarele comerţului cu amănuntul şi în Horeca, angajaţii hotărându-se să renunţe la o muncă grea, prost plătităi. Chiar dacă salariile au mai crescut, firmele se confruntă cu o mare lipsă de personal.

Acest fenomen ar putea ilustra, mai presus de toate, o revoltă a angajaţilor din sectoarele cele mai afectate în timpul crizei sanitare. Nu este o coincidenţă faptul că lucrătorii din supermarketuri, hoteluri şi alte locuri de muncă slab calificate şi prost plătite sunt cele mai susceptibili de trânti uşa angajatorilor, scrie „Wall Street Journal". „Acum că redresarea economică se arată, aceşti lucrători îşi dau seama că nu există niciun motiv pentru care să continue să muncească subplătiţi, fiind supuşi presiunii de aproape un an, în timp ce există tot mai multe oportunităţi de a găsi un alt loc de muncă", notează publicaţia.

Pe reţelele de socializare mesajele de la americanii care îşi sărbătoreau demisia în semn de protest faţă de condiţiile de muncă îngrozitoare s-au înmulţit în ultimele săptămâni. Un videoclip, postat la sfârşitul lunii august de o angajată Walmart care s-a filmat anunţându-şi demisia în direct la magazin, a provocat agitaţie pe TikTok, unde a fost vizionat de milioane de ori.

O notă publicată de Goldman Sachs sugerează că ajutorul financiar de stat instituit pentru a garanta venitul minim în timpul pandemiei a făcut ca perspectiva demisiei să fie mai puţin înspăimântătoare pentru unii angajaţi. Dar această analiză, care echivalează cu învinovăţirea guvernului pentru valul actual de demisii, a fost contestată de alţi economişti care au subliniat că în august, o mare parte din acest ajutor public a fost revizuit în jos sau oprit ... Şi asta nu i-a împiedicat pe americanii să renunţe la locul de muncă, notează „Washington Post".

Obiceiurile de telemuncă din timpul carantinei au schimbat şi geografia pieţei muncii. „Angajaţii calificaţi care lucrează în regiunile agricole din Midwest au fost mai puţin ezitanţi să demisioneze pentru că şi-au dat seama că pot aplica pentru locuri de muncă în toată ţara fără a fi nevoie să se mute", a declarat studiul preluat de Harvard Business Review.

În locurile de muncă de nivel inferior, câştigurile nu mai corespund ritmului inflaţiei, în timp ce munca a devenit tot mai precară. Activiştii pentru drepturile lucrătorilor văd acum un moment cheie pentru îndreptarea situaţiei. De aceea, în octombrie sindicatele americane au lansat multe greve în diferite sectoare ale economiei.

Acest „Big Quit" începe să aibă repercusiuni în întreaga economie americană. În prezent, există aproape 11 milioane de oferte de muncă . Din nou, acest lucru este nemaiauzit de la începutul mileniului, notează agenţia AP. Mai multe mărci mari, precum CVS, Cosco, Walgreens au început deja să ridice salariul minim la peste 15 dolari pe oră. Dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. O altă lecţie de pe urma acestui val de demisii „este că doar plata nu mai este singura motivaţie. În general, se caută condiţii de muncă mai bune ", notează economistul de la Ofce. O asigurare de sănătate mai bună, de exemplu, a devenit adesea prioritatea numărul unu pentru persoanele care caută un nou loc de muncă. Criza sănătăţii a arătat cât de important poate fi accesul la îngrijiri la preţuri accesibile.

În Europa Occidentală, atât de obişnuită cu social-democraţia, soliditatea sistemelor sociale a făcut ca oamenii să-şi părăsească mai puţin slujbele. Dar şi aici se remarcă tendinţe similare: „Datele strânse de OCDE, organizaţia care grupează majoritatea democraţiilor industriale avansate, arată că în cele 38 de ţări membre lipsesc aproximativ 20 de milioane de oameni de pe piaţa muncii, în comparaţie cu situaţia de dinainte de Coronavirus", notează politico.eu.

„Dintre aceştia, 14 milioane au ieşit cu totul de pe piaţă şi sunt clasificaţi la rubricile „nu lucrează "şi „nu caută de lucru". Apoi, comparat cu 2019, încă 3 milioane de tineri nu sunt nici angajaţi, nici nu studiază. Un sondaj publicat în august a constatat că o treime din companiile germane raportează mari lipsuri de muncitori calificaţi în multe sectoare. Detlef Scheele, şeful Agenţiei Federale Germane a Muncii, a declarat pentru „ Süddeutsche Zeitung" că Germania va fi nevoită să importe 400.000 de muncitori calificaţi pentru a compensa lipsurile de mână de lucru în multe sectoare, de la spitale la industrie. Închiderea temporară a frontierelor, dar şi creşterea relativă a salariilor în ţările Europei centrale şi de est mai explică de ce nu se mai găsesc oameni pentru abatoare sau Horeca în ţări precum Germania sau Danemarca.

Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă „salariul universal şi reducerea zilei de muncă", a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mişcărilor Populare". Un „venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieţii", este propunerea pontifului, care consideră că „este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale şi redistributive, astfel încât bogăţia unui părţi să fie împărţită în manieră echitabilă". Papa Francisc cere apoi să se „lucreze mai puţin, astfel încât pe piaţa muncii să aibă acces mai mulţi oameni".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE