• Tweet

Pe final de an, au început să apară numeroase prognoze de preț în ceea ce privește tarifele la energie pentru 2026, dar și analize care fac estimări cu privire la modul în care vor evolua acestea pe termen mediu și lung. În ceea ce privește Europa Centrală și de Est și, implicit, România ca parte din regiune, prețurile la energie sunt invariabil influențate și de climatul geopolitic, presiunile puse de țintele de decarbonizare ale Uniunii Europene, dar mai ales de rețelele încă subdezvoltate ale interconexiunilor regionale care lovesc dur în competitivitatea prețurilor comparativ cu Occidentul.

Ziare.com a analizat atât avertismentele recente ale furnizorilor de energie, dar și prognozele europene pe termen mediu și lung pentru a identifica tocmai acești factori care își vor spune cuvântul în prețurile pe care le vor practica jucătorii de pe plan intern pentru consumatorii casnici mai ales. În țară, autoritățile sunt însă încrezătoare că, pe baza competiției, prețurile vor continua să se stabilizeze.

Potrivit prognozelor consultate, Europa de Est pornește deja dintr-o poziție structural dezavantajată, chiar dacă la prima vedere pare că energia este în general mai ieftină față de piețele din vest. Mai concret, Raportul HEPI publicat de Comisia Europeană, care analizează preţurile energiei electrice şi gazelor naturale pentru gospodării, în prima jumătate a lui 2025, arată că tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici au variat de la 6,2 euro la 100 kWh în Turcia la 38,4 euro în Germania, cu o medie de 28,7 euro pentru cele 38 de state analizate de Eurostat.

Țările din vest, precum Germania, Belgia, Danemarca, concentrează cele mai ridicate prețuri nominale, în timp ce statele din est și din vecinătatea UE afișează tarife de sub 10 euro/100 kWh, inclusiv Turcia, Georgia, Kosovo sau Bosnia și Herțegovina. În interiorul Uniunii, Ungaria are cel mai mic preț nominal la electricitate (10,4 euro/100 kWh), iar România se poziționează în rândul țărilor cu electricitate și gaze încă relativ „ieftine" la prima vedere. Mai exact, la gaz, de exemplu, vorbim de a treia cea mai mică valoare din UE, și anume 5,59 euro/100 kWh, față de o medie europeană de 11,4 euro, arată datele Comisiei Europene.

Lucrurile stau însă diferit când vine vorba de prețuri atunci când sunt raportate la veniturile reale ale gospodăriilor, ceea ce companiile de analiză fac folosind standardul puterii de cumpărare (PPS). Eurostat arată că, exprimate în PPS, cele mai „scumpe" piețe de electricitate pentru populație nu mai sunt neapărat acolo unde tarifele în euro sunt cele mai ridicate, ci în țări unde veniturile sunt mai mici. În cazul UE, e vorba de Cehia, care conduce clasamentul, urmată de Polonia și Italia. Cu toate că România nu se numără printre extreme în statisticile Eurostat, analizele HEPI arată că Bucureștiul a trecut în 2025 în liga capitalelor cu electricitate scumpă raportat la veniturile reale, cu atât mai mult după liberalizarea pieței în luna iulie, când prețul final la energie electrică pentru consumatorii casnici era deja peste media europeană și, ajustat la PPS, figura printre cele mai ridicate valori din Europa, alături de Praga, Berlin și Roma.

Raportul HEPI notează că după ridicarea plafoanelor la energie a avut loc o creștere de 76% a prețului final la electricitate în București în iulie 2025, iar indexul european al prețurilor la electricitate pentru populație se situa în octombrie în jurul a 185 de puncte (raportat la un reper 100 înainte de criza energetică), iar cel pentru gaze la circa 158 de puncte, după un vârf de peste 300 în 2022, semn că am ieșit din faza acută a crizei, dar nu ne-am întors la „normalul" pre-2021

Ce se întâmplă, potrivit prognozelor externe, cu prețul la energie în 2026

Dincolo de incertitudinile de la nivel intern, cel mai recent semnal vizavi de prognoza prețurilor pentru 2026 la energie a venit săptămâna aceasta de la Georgios Stassis, președintele Public Power Corporation (adică PPC, deja un nume cunoscut printre consumatorii români). Potrivit lui Stassis, prezent la un eveniment de profil, Europa de Sud-Est va rămâne o zonă cu prețuri relativ ridicate la electricitate în raport cu Europa Centrală și de Vest „mai mulți ani de acum înainte", acesta declarând că nu există așteptarea ca decalajul de prețuri dintre regiuni să se niveleze până la sfârșitul deceniului.

″În prezent, există congestii între Austria și Ungaria. Se ajunge la limita capacităților de interconectare din regiune. Iar în consecință, pe măsura ce cererea de energie crește, nu vedem regiunea ca înscriindu-se pe trendul scăderilor de prețuri din restul Europei, mai ales ținând cont de conflictul ruso-ucrainean. Doamne ajută, sperăm ca războiul să se termine în curând. Ulterior, va exista reconstrucția acestei țări minunate, iar acest lucru va majora cererea de energie a acestei țări, pentru ani buni, până își vor restabili propriile capacități de producție interne (distruse de atacurile rusești - n.r.). Iar asta ″trage″ energia venită din nord (nordul Europei - n.r.)″, a argumentat președintele PPC, potrivit unei relatări Profit.ro.

Pentru România și Bulgaria, Stassis vorbește despre circa 13.000 MW de capacități de producție care vor fi scoase din sistemele energetice în următorii ani, în paralel cu o exploatare încă insuficientă a regenerabilelor. În modelările interne ale PPC, create pentru planul de investiții de 3 miliarde de euro în România și în extinderea regională de 6,3 GW în noi proiecte regenerabile până în 2028, o așa-numită „primă de preț" persistentă a Europei de Sud-Est ține mai ales de investițiile de care mai este încă nevoie în piața de la noi din țară, de la reabilitări ale centralelor pe gaz, la rețelele de distribuție care încă lasă mult de dorit. Analiza citată face referire și la concluzii recente trase de Asociația Energia Inteligentă, spune că ″distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est, dar nu a fost cauza principală, așa cum încearcă unii să justifice prețurile mari ale energiei electrice din România în prezent″.

Totodată, un studiu din septembrie al European Policy Centre, avertizează că aplicarea în forma actuală a Mecanismului de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM) asupra importurilor de electricitate, începând cu 1 ianuarie 2026, riscă să fragmenteze piața pan-europeană de energie și să scoată „peste noapte" din joc o parte importantă a capacităților care astăzi stabilizează prețurile în UE. Inițial conceput pentru a preveni „relocarea emisiilor de carbon" în industrii precum oțelul, cimentul sau îngrășămintele, CBAM tratează fluxurile de energie electrică din statele vecine (Balcanii de Vest, Turcia, viitoarea Ucraină post-război) pe baza unor valori implicite istorice de emisii, care nu mai sunt racordate la investițiile recente în regenerabile susținute chiar și cu fonduri europene. În lipsa unor ajustări, avertizează autorii analizei, fluxurile transfrontaliere de energie s-ar putea reduce drastic, cu riscuri pentru stabilitatea prețurilor și siguranța în alimentare, în special în statele din est care depind de aceste importuri pentru a acoperi vârfurile de consum.

Din acest motiv, analiștii EPC propun suspendarea aplicării CBAM pentru electricitate și înlocuirea ei treptată cu un „Green Power Package", un cadru de integrare a piețelor de energie ale UE cu cele ale Regatului Unit, Balcanilor de Vest și altor state din Comunitatea Energetică, pe măsură ce acestea introduc prețul carbonului și reforme de piață compatibile cu standardele europene.

Pentru Europa de Est și pentru România, un astfel de pachet ar păstra accesul la capacități suplimentare de producție din vecinătate, și ar putea să țină în frău fluctuațiile de preț în contextul mai larg în care țintele europene de decarbonizare și reconstrucția Ucrainei vor menține presiunea pe cerere. Practic, chiar dacă gazul rămâne încă relativ ieftin nominal în România și câteva state vecine, iar o parte din șocul post-plafonare la electricitate se va atenua pe măsură ce ofertele comerciale se stabilizează, Europa de Est și, în special, Europa de Sud-Est vor continua să plătească, în termeni reali, mai mult pentru energie decât centrul și vestul continentului, tocmai fiindcă în regiune nu avem doar venituri mai mici pe cap de locuitor, dar și fiindcă tranziția energetică se face mult mai lent, capacitățile pe cărbune și gaz trebuie reduse fără să avem și interconexiuni bine puse la punct pentru sursele alternative (cu toate că Neptun Deep va oferi o rezervă de maxim 10 ani, infrastructura de distribuție nu funcționează astfel încât să putem conta pe o anvelopă de resurse care să excludă importurile de energie).

Ce prețuri concrete au anunțat furnizorii de energie din țară pentru 2026

Furnizorii de energie electrică din România au publicat ofertele valabile de la 1 ianuarie 2026, iar datele arată variații importante între companii. Prețurile pentru consumatorii casnici rămân apropiate de nivelurile actuale, însă competiția pe piață se intensifică, în contextul liberalizării complete și al așteptărilor privind o scădere graduală a costurilor. Informațiile oficiale, prezentate pe comparatorul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), arată totuși variații importante de la un furnizor la altul.

Potrivit sursei citate, printre cele mai avantajoase oferte se numără:

• Hidroelectrica - 1,07 lei/KWh
• Nova Power & Gas SRL (preț fix 3 luni) - 1,12 lei/KWh
• Nova Power & Gas SRL (preț fix 12 luni) - 1,18 lei/KWh
• PPC Energie SA - 1,30 lei/KWh
• Premier Energie Furnizare - 1,33 lei/KWh
• E.ON Energie - 1,33 lei/KWh
• Engie România - 1,35 lei/KWh
• OMV Petrom - 1,37 lei/KWh
• Energy Core Development SRL - 1,38 lei/KWh
• Tinmar Energy - 1,48 lei/KWh
• La celălalt capăt al clasamentului se află furnizorii ale căror tarife depășesc considerabil media pieței, precum:
• Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice ISPH SA - 2,21 lei/KWh
• Transenergo Com SA - 1,97 lei/KWh
• Photovoltaic Green Project SRL - 1,94 lei/KWh
• Transenergo Microhidro SRL - 1,89 lei/KWh
• Cooperativa de Energie Furnizare - 1,88 lei/KWh
• Auchan Renewable Energy - 1,86 lei/KWh
• EFT Power SRL - 1,73 lei/KWh
• EFT Furnizare - 1,73 lei/KWh
• Energy Distribution Services - 1,61 lei/KWh
• Renovatio Trading SRL - 1,61 lei/KWh

Comparativ cu ofertele actuale, majoritatea prețurilor nu s-au modificat semnificativ. Totuși, există și excepții notabile, în special în zona celor mai scumpe contracte. În prezent, printre ofertele cu valori ridicate se numără și cea a companiei Hermes Energy International, unde tariful este de 2,33 lei/KWh.

Trebuie menționat și că, indiferent de pârghiile externe care forțează piața, ANRE mizează pe presiunile competitive date de libertatea consumatorilor de a-și alege cel mai convenabil preț pentru viitoare ieftiniri. „Dacă revenim la problema preţurilor din energie care este foarte des vehiculată în această perioadă, pe consumatori îi îndemn să îşi aleagă foarte bine ofertele care sunt disponibile, furnizorii trebuie să vină cu preţuri corecte pentru aceştia, iar migraţia aceasta a clienţilor de la un furnizor la altul, cred eu că este foarte bună, trebuie încurajată, în aşa fel încât furnizorii să-şi calibreze ofertele în funcţie şi de posibilităţile de suportabilitate ale consumatorilor", declara George Niculescu, președintele ANRE, potrivit Capital.ro, în octombrie.