Afaceriștii care controlează bursele mondiale dau alerta: AI va deregla inflația și va duce la creșterea dobânzilor

Postat la: 06.01.2026 |

Afaceriștii care controlează bursele mondiale dau alerta: AI va deregla inflația și va duce la creșterea dobânzilor

AI nu este un pericol numai pentru locuirile de muncă, ci și pentru piețele bursiere. Afaceriștii de top au dat alerta și spun că inteligența artificială poate influența inflația și duce chiar la o explozie a dobânzilor.

Pieţele bursiere globale, aflate la începutul lui 2026 sub influenţa entuziasmului legat de inteligenţa artificială, ar putea ignora unul dintre cele mai mari riscuri capabile să schimbe radical sentimentul investitorilor: o revenire puternică a inflaţiei, alimentată parţial de boomul investiţiilor tehnologice, relatează Reuters.

Indicii bursieri americani, unde doar şapte grupuri din sectorul tehnologic au generat jumătate din câştigurile pieţei în 2025, au înregistrat creşteri de două cifre anul trecut, atingând maxime istorice.

Euforia legată de inteligenţa artificială şi aşteptările privind relaxarea politicii monetare au împins la niveluri record şi bursele europene şi asiatice. Obligaţiunile au beneficiat, la rândul lor, de aşteptările privind noi reduceri de dobândă, titlurile de stat americane marcând cea mai bună performanţă anuală din ultimii cinci ani, pe fondul temperării inflaţiei - deşi aceasta rămâne peste ţinta medie de 2% a Rezervei Federale.

Pentru 2026, stimulentele guvernamentale din Statele Unite, Europa şi Japonia, alături de expansiunea accelerată a inteligenţei artificiale, sunt văzute ca factori care vor susţine creşterea economică globală. În acelaşi timp, administratorii de fonduri se pregătesc pentru o reaccelerare a inflaţiei, scenariu care ar putea forţa băncile centrale să pună capăt ciclurilor de reducere a dobânzilor sau chiar să revină la majorări.

"Ai nevoie de un ac care să spargă bula, iar acesta va veni probabil din înăsprirea politicii monetare", a declarat Trevor Greetham, director pentru strategii multi-active la Royal London Asset Management.

El a spus că, deşi păstrează expunerea pe marile companii tehnologice, nu ar fi surprins ca inflaţia să accelereze la nivel global până la finalul lui 2026.

O politică monetară mai restrictivă ar reduce apetitul pentru investiţii speculative, ar creşte costurile de finanţare pentru proiectele de inteligenţă artificială şi ar pune presiune pe profiturile şi evaluările companiilor din sector.

Cursa de mii de miliarde de dolari dusă de precum Microsoft, Meta şi Alphabet pentru construirea de noi centre de date este, la rândul ei, un factor inflaţionist, spun analiştii, din cauza consumului masiv de energie şi cipuri avansate.

"Costurile cresc, nu scad, în estimările noastre, pentru că există inflaţie atât în preţul cipurilor, cât şi în costul energiei", a declarat Andrew Sheets, strateg la Morgan Stanley.

El estimează că inflaţia de consum din SUA va rămâne peste ţinta de 2% a Rezervei Federale cel puţin până la finalul lui 2027, inclusiv din cauza investiţiilor corporative masive în inteligenţă artificială.

Fabio Bassi, şeful strategiei multi-active la J.P. Morgan, consideră că îmbunătăţirea pieţei muncii din SUA, cheltuielile de stimulare şi reducerile de dobândă deja operate vor menţine inflaţia peste ţintă, indiferent de evoluţia preţurilor la cipuri.

Aviva Investors a avertizat, în perspectiva sa pentru 2026, că un risc major pentru pieţe ar fi oprirea reducerilor de dobândă sau chiar reluarea majorărilor, pe fondul presiunilor inflaţioniste generate de investiţiile în inteligenţă artificială şi de programele de stimulare din Europa şi Japonia.

"Ceea ce ne ţine treji noaptea este revenirea riscului inflaţionist", a spus Julius Bendikas, şeful pentru Europa al departamentului de analiză economică şi alocare dinamică de active la Mercer, care administrează direct active de 683 de miliarde de dolari şi consiliază instituţii cu active cumulate de peste 16.000 de miliarde de dolari. El nu mizează încă pe o corecţie bursieră, dar îşi reduce expunerea pe pieţele de obligaţiuni, care ar putea fi primele afectate de un şoc inflaţionist.

Primele semne de nervozitate au apărut deja. Acţiunile Oracle au scăzut luna trecută după ce compania a anunţat o explozie a cheltuielilor, iar titlurile Broadcom au fost penalizate după avertismente privind comprimarea marjelor.

Producătorul de calculatoare HP Inc anticipează presiuni asupra preţurilor şi profiturilor în a doua parte a lui 2026, pe fondul scumpirii memoriilor, alimentată de cererea centrelor de date.

"Inflaţia este factorul care ar putea începe să sperie investitorii şi să scoată la iveală fisuri în pieţe", a declarat Kevin Thozet, membru al comitetului de investiţii şi administrator de portofoliu la Carmignac. În acest context, el a crescut expunerea pe titluri de stat protejate împotriva inflaţiei, avertizând că, odată cu creşterea riscului de majorare a dobânzilor, evaluările generoase acordate acţiunilor din zona inteligenţei artificiale ar putea scădea semnificativ.

Analiştii de la Deutsche Bank estimează că investiţiile în centre de date pentru inteligenţă artificială ar putea ajunge la 4.000 de miliarde de dolari până în 2030, iar ritmul rapid al acestor proiecte riscă să creeze blocaje în aprovizionarea cu cipuri şi energie, amplificând spirala costurilor.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Afaceriștii care controlează bursele mondiale dau alerta: AI va deregla inflația și va duce la creșterea dobânzilor

Postat la: 06.01.2026 |

0

AI nu este un pericol numai pentru locuirile de muncă, ci și pentru piețele bursiere. Afaceriștii de top au dat alerta și spun că inteligența artificială poate influența inflația și duce chiar la o explozie a dobânzilor.

Pieţele bursiere globale, aflate la începutul lui 2026 sub influenţa entuziasmului legat de inteligenţa artificială, ar putea ignora unul dintre cele mai mari riscuri capabile să schimbe radical sentimentul investitorilor: o revenire puternică a inflaţiei, alimentată parţial de boomul investiţiilor tehnologice, relatează Reuters.

Indicii bursieri americani, unde doar şapte grupuri din sectorul tehnologic au generat jumătate din câştigurile pieţei în 2025, au înregistrat creşteri de două cifre anul trecut, atingând maxime istorice.

Euforia legată de inteligenţa artificială şi aşteptările privind relaxarea politicii monetare au împins la niveluri record şi bursele europene şi asiatice. Obligaţiunile au beneficiat, la rândul lor, de aşteptările privind noi reduceri de dobândă, titlurile de stat americane marcând cea mai bună performanţă anuală din ultimii cinci ani, pe fondul temperării inflaţiei - deşi aceasta rămâne peste ţinta medie de 2% a Rezervei Federale.

Pentru 2026, stimulentele guvernamentale din Statele Unite, Europa şi Japonia, alături de expansiunea accelerată a inteligenţei artificiale, sunt văzute ca factori care vor susţine creşterea economică globală. În acelaşi timp, administratorii de fonduri se pregătesc pentru o reaccelerare a inflaţiei, scenariu care ar putea forţa băncile centrale să pună capăt ciclurilor de reducere a dobânzilor sau chiar să revină la majorări.

"Ai nevoie de un ac care să spargă bula, iar acesta va veni probabil din înăsprirea politicii monetare", a declarat Trevor Greetham, director pentru strategii multi-active la Royal London Asset Management.

El a spus că, deşi păstrează expunerea pe marile companii tehnologice, nu ar fi surprins ca inflaţia să accelereze la nivel global până la finalul lui 2026.

O politică monetară mai restrictivă ar reduce apetitul pentru investiţii speculative, ar creşte costurile de finanţare pentru proiectele de inteligenţă artificială şi ar pune presiune pe profiturile şi evaluările companiilor din sector.

Cursa de mii de miliarde de dolari dusă de precum Microsoft, Meta şi Alphabet pentru construirea de noi centre de date este, la rândul ei, un factor inflaţionist, spun analiştii, din cauza consumului masiv de energie şi cipuri avansate.

"Costurile cresc, nu scad, în estimările noastre, pentru că există inflaţie atât în preţul cipurilor, cât şi în costul energiei", a declarat Andrew Sheets, strateg la Morgan Stanley.

El estimează că inflaţia de consum din SUA va rămâne peste ţinta de 2% a Rezervei Federale cel puţin până la finalul lui 2027, inclusiv din cauza investiţiilor corporative masive în inteligenţă artificială.

Fabio Bassi, şeful strategiei multi-active la J.P. Morgan, consideră că îmbunătăţirea pieţei muncii din SUA, cheltuielile de stimulare şi reducerile de dobândă deja operate vor menţine inflaţia peste ţintă, indiferent de evoluţia preţurilor la cipuri.

Aviva Investors a avertizat, în perspectiva sa pentru 2026, că un risc major pentru pieţe ar fi oprirea reducerilor de dobândă sau chiar reluarea majorărilor, pe fondul presiunilor inflaţioniste generate de investiţiile în inteligenţă artificială şi de programele de stimulare din Europa şi Japonia.

"Ceea ce ne ţine treji noaptea este revenirea riscului inflaţionist", a spus Julius Bendikas, şeful pentru Europa al departamentului de analiză economică şi alocare dinamică de active la Mercer, care administrează direct active de 683 de miliarde de dolari şi consiliază instituţii cu active cumulate de peste 16.000 de miliarde de dolari. El nu mizează încă pe o corecţie bursieră, dar îşi reduce expunerea pe pieţele de obligaţiuni, care ar putea fi primele afectate de un şoc inflaţionist.

Primele semne de nervozitate au apărut deja. Acţiunile Oracle au scăzut luna trecută după ce compania a anunţat o explozie a cheltuielilor, iar titlurile Broadcom au fost penalizate după avertismente privind comprimarea marjelor.

Producătorul de calculatoare HP Inc anticipează presiuni asupra preţurilor şi profiturilor în a doua parte a lui 2026, pe fondul scumpirii memoriilor, alimentată de cererea centrelor de date.

"Inflaţia este factorul care ar putea începe să sperie investitorii şi să scoată la iveală fisuri în pieţe", a declarat Kevin Thozet, membru al comitetului de investiţii şi administrator de portofoliu la Carmignac. În acest context, el a crescut expunerea pe titluri de stat protejate împotriva inflaţiei, avertizând că, odată cu creşterea riscului de majorare a dobânzilor, evaluările generoase acordate acţiunilor din zona inteligenţei artificiale ar putea scădea semnificativ.

Analiştii de la Deutsche Bank estimează că investiţiile în centre de date pentru inteligenţă artificială ar putea ajunge la 4.000 de miliarde de dolari până în 2030, iar ritmul rapid al acestor proiecte riscă să creeze blocaje în aprovizionarea cu cipuri şi energie, amplificând spirala costurilor.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE