• Tweet

Curtea de Apel București arată, într-o informare publică semnată de președinta instanței, judecător Liana Arsenie, că afirmațiile din documentarul Recorder despre modificarea completurilor de judecată ar fi construit o concluzie falsă, prin asocierea „sugestivă, dar neprobată" dintre schimbările administrative și prescrierea unor cauze, deși „orice modificare operată este documentată și justificată obiectiv" și „supusă controlului jurisdicțional".

Curtea dezvăluie că materialul jurnalistic a fost difuzat fără ca instanța să fie întrebată în prealabil pe punctele care o vizau, deși, spune CAB, „o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete și echilibrate a publicului". Jurnaliștii au susținut în mod fals contrariul, prevalându-se că anterior publicării documentului au cerut un interviu cu președinta Curții, fără a menționa însă că la mijloc ar fi un drept la replică și fără a prezenta acuzațiile.

„Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ", precizează Curtea, arătând că demersul este determinat de obligația de „transparență" și de nevoia de a proteja „încrederea publicului în actul de justiție". Curtea de Apel București afirmă că își desfășoară activitatea în baza „principiului legalității", a „independenței judecătorului" și a „repartizării aleatorii a cauzelor", iar orice măsură administrativă are „unic scop asigurarea continuității actului de justiție".

Un punct central al apărării CAB este legat de inamovibilitate. Instanța subliniază că „nicio mutare de la o instanță la alta, delegare sau detașare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia", invocând garanția constituțională care „îl protejează împotriva oricărei ingerințe administrative". În ceea ce privește acuzația de „artificii procedurale", CAB spune „în mod categoric" că „nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor", iar schimbările de complet au avut „exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege".

CAB arată că legea și regulamentele stabilesc expres când poate fi modificată componența completurilor, iar situațiile nu sunt „o opțiune discreționară", ci „consecința unor împrejurări obiective, care impun intervenții administrative obligatorii". Instanța amintește regula stabilității completurilor pe parcursul anului, cu excepțiile prevăzute.

În comunicat sunt descrise, cu trimitere la legislația relevantă, situațiile tipice care produc modificări: pensionări și degrevări înainte de pensionare pentru redactări restante, promovări (inclusiv la ÎCCJ sau în funcții care implică detașare), concedii de maternitate și medicale prelungite, degrevări în dosare de complexitate deosebită pentru a preveni prescripția, integrarea judecătorilor nou promovați, suspendări dispuse de CSM, mutări între secții cu acord pentru echilibrarea volumului, precum și încetarea activității în instanță.

Concluzia este că măsurile au urmărit „exclusiv asigurarea continuității activității judiciare" și „respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil". Curtea afirmă că pune la dispoziția publicului date și documente anexate comunicatului, despre care spune că „demonstrează fără echivoc" „caracterul obiectiv al modificărilor", „lipsa oricărei intervenții selective sau nelegale" și „respectarea strictă a procedurilor prevăzute de lege". Potrivit centralizării CAB, în ultimii trei ani au existat 361 de modificări de completuri, într-o instanță care funcționează cu o schemă de 218 judecători, iar instanța susține că aceste schimbări sunt „inerente funcționării normale" la un asemenea nivel.

CAB afirmă că cea mai mare parte a modificărilor a fost legată de integrarea în secții a judecătorilor nou veniți, urmată de pensionări/degrevări înainte de pensionare, promovări în carieră, reveniri după concedii, degrevări pentru cauze complexe și detașări. Instanța insistă că acestea reflectă „dinamica resursei umane", „drepturi profesionale și sociale" și „cerințe de management judiciar", nu intervenții țintite pe dosare. Pe tema care a alimentat cel mai puternic controversele publice, Curtea afirmă că în „marea majoritate a cazurilor" analizate pe trei ani „dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București", iar în rest prescripția era „iminentă", situație în care „componența completului nu putea influența soluția impusă de lege".

Instanța indică un total de 22 de dosare de corupție, dintre care, potrivit comunicatului, 19 ar fi fost prescrise la sesizarea CAB, iar doar trei s-ar fi prescris în cursul judecății la Curtea de Apel. Pentru acestea din urmă, CAB arată că prescripția a intervenit la „9 zile, 3 luni și 5 luni" de la sesizare, intervale pe care le consideră incompatibile cu ideea unei „manevre dilatorii". CAB mai spune că a fost învestită cu cauze vechi, „unele având fapte săvârșite cu 8-10 ani înainte", și susține că, ori de câte ori au existat bunuri susceptibile de confiscare, a dispus „confiscare specială", chiar dacă acțiunea penală a încetat prin prescripție, pentru a preveni „impunitatea economică".

În comunicat, Curtea contestă explicit teza Recorder privind o situație „sistemică" de prescriere produsă prin schimbări de completuri și afirmă că realitatea „documentată" arată că modificările s-au făcut în temeiul legii și al ROIIJ și rămân verificabile ulterior. CAB indică drept cauze principale ale prescripțiilor „pasivitatea legislativului" care nu ar fi corectat timp de patru ani textul din Codul penal referitor la întreruperea prescripției, în acord cu deciziile CCR, precum și „durata excesivă a urmăririi penale", uneori cu trimiteri tardive în judecată. Instanța subliniază că acestea sunt elemente anterioare sesizării Curții și „nu puteau fi corectate prin managementul completurilor".

Instanța adaugă că prezentarea jurnalistică ar fi „rupt aceste date din context", ar fi „ignorat dimensiunea statistică" și ar fi „prezentat excepționalul ca regulă", cu efect de „decredibilizare" și „emoție publică artificială".

În cazul dosarului în care inculpat a fost și Marian Vanghelie, Curtea susține că, la momentul înregistrării la CAB, faptele erau „deja prescrise încă din anul 2017", astfel că „nicio modificare de complet nu putea grăbi, întârzia sau evita o soluție" determinată juridic. CAB descrie schimbările de complet prin promovări și alte situații administrative, obiective și independente de natura cauzei.

Pentru cazul „B.", invocat în documentar prin declarațiile fostului judecător Beșu, CAB spune că acuzația ar inversa semnificația soluției, deoarece instanța ar fi corectat un viciu de competență și ar fi prevenit, nu generat, riscul prescripției. Curtea susține că menținerea judecății la o instanță necompetentă ar fi atras „nulitatea absolută" în apel și reluarea procesului, cu risc crescut de prescripție.

În al treilea exemplu, Curtea afirmă că modificările au rezultat din integrarea administrativă a unui judecător nou promovat, proces care ar fi vizat o întreagă ședință și mai multe completuri, nu „o cauză individuală", iar interpretarea că schimbarea s-ar fi făcut „pentru un dosar" ignoră modul real de funcționare al instanței.

Mesaje către magistrați și public: „Nu există nicio sesizare" privind presiuni, iar instanța invocă și supraîncărcarea
În mesajul către corpul magistraților și avocați, CAB afirmă că „în nicio împrejurare" funcția de conducere nu a fost folosită pentru a influența activitatea jurisdicțională, „ori pentru a exercita presiuni de orice natură", adăugând: „Nu există nicio sesizare sau plângere care să reclame o astfel de conduită".

În mesajul către public, Curtea declară că rămâne angajată în „legalitate, transparență și imparțialitate", iar „orice afirmație contrară este infirmată de datele obiective și documentele oficiale". În același timp, instanța punctează că judecătorii lucrează „într-un context de supraîncărcare semnificativă", cu „resurse limitate", dar că actul de justiție ar fi fost realizat cu „profesionalism" și „standardele de calitate".

În concluzie, Curtea reia ideea că analiza pe trei ani arată cauze obiective ale modificărilor de completuri și că, în privința dosarelor de corupție din 2022-2025, CAB a fost sesizată „preponderent" cu cauze deja prescrise, iar în cele trei dosare unde prescripția a intervenit ulterior, intervalele de „9 zile, 3 luni și 5 luni" ar exclude responsabilitatea instanței.

Scandalul a fost declanșat de documentarul Recorder „Justiție capturată", publicat în decembrie 2025, care a susținut, pe baza unor mărturii ale unor magistrați, că dosare mari, inclusiv de corupție, ar fi fost afectate de mecanisme interne din sistem, între care și schimbări de completuri și decizii administrative contestate.

După apariția filmului, la Curtea de Apel București a avut loc o conferință de presă fără precedent, în 11 decembrie 2025, marcată de intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu, care a contrazis public poziția conducerii, relatând despre tensiuni interne. În zilele următoare, Secția pentru judecători a CSM a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificări după documentar, iar în paralel au avut loc proteste în București și în mai multe orașe, cu cereri de demisii și modificări legislative. Ca urmare a documentarului Recorder, la Guvern s-a constituit o comisie de analiză a legilor justiției, în vedere formulării unor propuneri de modificare.