• Tweet

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi seara, că a discutat cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre organizarea în 2018 a unui Summit al Formatului București.

"Am convenit să acționăm pentru abordarea mai coerentă a Flancului Estic, care trebuie întărit în continuare. Am abordat și stadiul dislocării 'încrucișate' a trupelor române și polone care, așa cum am stabilit anul trecut, participă pe teritoriul celeilalte țări la prezența înaintată pe Flancul Estic. Am discutat și despre un nou Summit al Formatului București, a cărui utilitate este apreciată de ambele state, în pregătirea Summitului din 2018. Organizarea acestui Summit în 2018 a fost, de asemenea, punct pe ordinea de zi a întâlnirii astăzi", a afirmat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a fost prezent la reuniunea NATO de la Bruxelles unde a participat pentru prima oară Donald Trump. "Pot să spun că și la această reuniune România și-a atins obiectivele. (...) Sunt convins că această reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României și la un rol vizibil al țării noastre în asigurarea securității regiunii noastre și a spațiului euro-atlantic. Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reușită", a afirmat Iohannis, după această reuniune.

Klaus Iohannis a precizat că a salutat, la reuniune, "reiterarea fermă de către președintele Trump a angajamentului SUA pentru Alianță pentru apărarea colectivă și consolidarea Flancului Estic", inclusiv prin foarte recenta propunere de creștere a finanțării Inițiativei de Reasigurare Europeană, în 2018, de la 3,4 miliarde de dolari, cât a fost până în prezent, la 4,8 miliarde de dolari.

"Am subliniat importanța unei relații transatlantice solide. În sprijinul acesteia, o decizie importantă a statelor membre a privit împărțirea mai judicioasă a responsabilităților, prin stimularea creșterii bugetului pentru apărare al fiecărui Aliat", a arătat Iohannis. Președintele a mai susținut că Aliații apreciază faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru apărare, însă a subliniat că este esențială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, care depinde de Guvern.

Iohannis a afirmat că la reuniunea NATO s-a decis dezvoltarea unor planuri naționale, pe trei componente, pentru fiecare țară în parte, care vor permite, pe baza unor raportări anuale, o monitorizare riguroasă a pașilor fiecărui stat membru pentru atingerea acestui obiectiv, indicând angajamentele de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare, cele referitoare la investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul Alianței și angajamentele privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități.

Un document a fost adoptat de liderii NATO pe acest subiect. El a menționat că Aliații au convenit și că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului, precizând că în acest context a subliniat contribuția României în Afganistan. "Am susținut ferm creșterea rolului NATO în combaterea terorismului", a spus Iohannis. La reuniune s-a decis ca NATO să devină membru al Coaliției anti-Daesh. Totodată, s-a decis acordarea unei susțineri mai consistente Coaliției prin intermediul capabilităților AWACS ale aliaților, sprijin suplimentar pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din vecinătatea sudică a NATO, precum și alte măsuri incluse într-un plan de acțiune foarte consistent.

El a "salutat" participarea americană pe teritoriul României, dar și în cadrul sistemului anti-rachetă găzduit de țara noastră. "Am subliniat în cadrul reuniunii că adaptarea NATO la evoluțiile din regiunea Mării Negre și din estul Alianței trebuie să continue, fiind esențial să stabilim linii prioritare de acțiune pe trei direcții. În primul rând, trebuie să continuăm întărirea apărării colective, care presupune consolidarea progreselor deja obținute privind postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic. Am reiterat și importanța coerenței între abordarea nordului și cea a sudului Flancului Estic, fiind necesară o prezență aliată sporită, persistentă, în sudul acestuia, pe toate dimensiunile - terestră, aeriană și, desigur, în Marea Neagră. În al doilea rând, trebuie continuat sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței și capacităților de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianței de proiectare a stabilității. În al treilea rând, este nevoie de o abordare clară și unitară în relația cu Rusia", a spus Iohannis.

Preşedintele SUA a avut mai multe întâlniri bilaterale pe agenda de lucru, nu însă şi cu preşedintele Iohannis. Pe agenda preşedintelui României s-a aflat doar o întâlnire bilaterală cu omologul său polonez Andrzej Duda. Klaus Iohannis a avut însă scurte discuții cu lideri ai NATO, între care şi președintele SUA, Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel și premierul Canadei, Justin Trudeau. De asemenea, șeful statului a avut scurte discuții și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Belgiei, Charles Michel.

După sosirea la noul sediu al Alianței Nord-Atlantice, șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au participat, joi, la dezvelirea monumentelor dedicate Articolului 5 și Zidului Berlinului. Klaus Iohannis a declarat, joi, seara că le-a urat omologilor săi din Statele Unite ale Americii, Donald Trump, și din Franța, Emmanuel Macron, un călduros bun venit la NATO și că i-a asigurat de sprijinul României. "Chiar dacă nu a fost un summit NATO obișnuit, a avut o semnificație politică deosebită. Din punct de vedere politic, reuniunea de astăzi a fost prima întâlnire la nivel înalt a Alianței la care au participat noul președinte al Statelor Unite și noul președinte al Franței. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO și i-am asigurat de tot sprijinul meu și al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele țări", a spus Iohannis, după întâlnirea șefilor de stat și de guvern din statele membre NATO care a avut loc la Bruxelles.

Înainte de participarea la reuniunea NATO, Klaus Iohannis a transmis, în cadrul unei declaraţii de presă, care sunt priorităţile României. "Ne dorim o alianţă puternică, unită, coezivă, care merge înainte. Vrem o întărire a relaţiei transatlantice, relaţia între SUA şi Europa trebuie să fie o relaţie foarte, foarte puternică. Dacă ne apropiem un pic de zona noastră, de regiunea noastră, atunci este clar că noi ne dorim un flanc estic bine consolidat, dorim însă ca acest flanc estic să fie consolidat echilibrat şi acest lucru l-am detaliat şi altă dată, l-am prezentat şi în summitul de la Varşovia şi constat cu mare bucurie că ideea a fost preluată la modul general şi se lucrează la un concept care va duce la o abordare echilibrată pe flancul estic", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

"Eu cred că este o abordare bună să ne focusăm un pic mai mult pe combaterea terorismului şi nu cred că va trage resurse din alte programe. Lucrurile sunt complementare şi ultima etapă la care s-a ajuns după negocieri privind cum să se poziţioneze NATO faţă de terorism, arată că este o abordare pe care toată lumea şi-o doreşte, iar finanţarea va veni pe proiecte concrete şi discutate", a mai spus Iohannis. Donald Trump a declarat joi, în cadrul summitului NATO de la Bruxelles, că 23 dintre cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice nu au alocat sumele necesare pentru apărare şi nu au acordat o atenţie deosebită ameninţărilor teroriste, relatează site-ul CNN.

"Îngrijorările grave de securitate sunt motivele pentru care am fost direct cu statele membre NATO şi cu secretarul general Stoltenberg, atunci când am spus că membrii Alianţei trebuie să contribuie într-un final şi să-şi îndeplinească obligaţiile financiare. Dar 23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc atât cât ar trebui pentru apărare. Nu este corect pentru cetăţenii plătitori de taxe din Statele Unite", a declarat Trump. Preşedintele american a subliniat, de asemenea, că SUA au alocat pentru apărare mai mulţi bani decât toate ţările din NATO la un loc.

Actele teroriste vor continua în lume dacă nu vor fi luate măsuri stricte privind imigraţia şi alte ameninţări, a mai subliniat preşedintele american. "Terorismul trebuie oprit... altfel ororile pe care le-am văzut în Manchester şi în multe alte locuri vor continua mereu. Am văzut mii de oameni cum pătrund în ţările noastre şi în multe cazuri nu avem nicio idee cine sunt aceştia. Trebuie să fim puternici şi să fim vigilenţi. NATO trebuie să includă în viitor o atenţie deosebită în privinţa terorismului şi imigraţiei, ameninţărilor din partea Rusiei, precum şi în privinţa graniţelor estice şi sudice ale NATO", a spus Trump la Bruxelles.