Procurorul general despre modificarile codurilor penale: Fapte grave sunt dezincriminate in mod explicit!

Postat la: 19.04.2018 |

Procurorul general despre modificarile codurilor penale: Fapte grave sunt dezincriminate in mod explicit!

Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a modificarilor propuse a fi aduse Codului penal si Codului de procedura penala de catre Comisia pentru modificarea legilor Justitiei, condusa de Florin Iordache, potrivit unui comunicat al Ministerului Public.

"Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a acestora, in conditiile in care, intre altele, se preconizeaza in mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenta in ipoteza in care fapta nu este urmata de interventia pe langa functionarul asupra caruia faptuitorul pretinde ca are influenta) sau prin modificarea unor reglementari din partea generala a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infractiuni de coruptie sau de serviciu prin restrangerea categoriei de subiecti care au calitatea de functionari publici din punctul de vedere al legii penale) ", arata sursa citata.

Procurorul general arata ca prevederile in discutie contin modificari numeroase, dintre care o serie de solutii legislative cu caracter de noutate, a caror evaluare impune un examen aprofundat. Printre aspectele semnalate de Ministerul Public, care necesita o analiza atenta, se afla:

- oportunitatea modificarii unor solutii legislative care in timp si-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformitatii lor cu Constitutia;

- modificarea unor solutii legislative fara luarea in considerare a consecintelor in planul punerii lor in aplicare;

- lipsa unor corelari necesare intre normele Codului de procedura penala, precum si intre acestea si legea de organizare judiciara;

- lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru solutiile procesuale noi.

Ministerul Public considera ca trebuie reevaluate cu atentie acele solutii legislative care ar putea impieta asupra bunei desfasurari a urmaririi penale. Acestea ar fi:

- imposibilitatea folosirii inregistrarilor facute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor inregistrari legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spatii publice);

- reducerea categoriilor de infractiuni pentru care se poate dispune arestarea preventiva (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventiva pentru infractiuni precum: agresiunea sexuala, actul sexual cu un minor, coruperea sexuala a minorilor, racolarea minorilor in scopuri sexuale, furt, furt calificat, inselaciune, abuz in serviciu, delapidare, represiune nedreapta, cercetare abuziva, supunerea la rele tratamente, spalarea de bani s.a.);

- instituirea conditiei ca, in situatiile in care legea penala prevede o consecinta favorabila pentru denuntator, denuntul sa fie formulat intr-un anume termen pentru ca aceste consecinte sa se produca, in conditiile in care o serie de infractiuni grave ar ramane, in lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute;

- clasarea oricarei cauze in care faptuitorul nu este identificat timp de un an de la inceperea in rem a urmaririi penale.

Acelasi efect negativ l-ar putea avea si o serie de prevederi care, sub aparenta sporirii unor garantii procesuale, vor duce in realitate la incalcarea dreptului la un proces echitabil si la restrangerea posibilitatilor de aparare a partilor sau a subiectilor procesuali principali.

Pentru exemplificare, mentionam: obligativitatea inceperii urmaririi fata de o persoana atunci cand ea este indicata in actul de sesizare, coborand astfel nepermis standardul pentru formularea acuzatiei penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla optiune a unei persoane care formuleaza o plangere sau un denunt; extinderea cazurilor de nulitate absoluta practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, intre altele, la excluderea probelor chiar atunci cand nelegalitatea nu produce vreo vatamare ori chiar daca partea/subiectul procesual principal are interesul utilizarii probei in favoarea sa etc.

Totodata, cu referire la propunerile de modificare a Codului penal, Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a acestora, in conditiile in care, intre altele, se preconizeaza in mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenta in ipoteza in care fapta nu este urmata de interventia pe langa functionarul asupra caruia faptuitorul pretinde ca are influenta) sau prin modificarea unor reglementari din partea generala a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infractiuni de coruptie sau de serviciu prin restrangerea categoriei de subiecti care au calitatea de functionari publici din punctul de vedere al legii penale).

In perioada urmatoare, Ministerul Public, dupa consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliata a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmand a face publice concluzii si observatii detaliate.

Totodata, Ministerul Public a luat act de de intentia forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, intr-un cadru stiintific si profesional reprezentativ, si reafirma disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calitatii actului de justitie si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Reactia procurorului general al Romaniei vine in contextul in care CSM a anuntat joi ca lanseaza procesul de consultare a magistratilor cu privire la modificarile Codului penal, Codului de procedura penala si a celui de procedura civila, propunerile venite din sistemul judiciar urmand sa fie centralizate pentru a fi elaborat "un punct de vedere detaliat pentru fiecare proiect in parte".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Procurorul general despre modificarile codurilor penale: Fapte grave sunt dezincriminate in mod explicit!

Postat la: 19.04.2018 |

0

Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a modificarilor propuse a fi aduse Codului penal si Codului de procedura penala de catre Comisia pentru modificarea legilor Justitiei, condusa de Florin Iordache, potrivit unui comunicat al Ministerului Public.

"Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a acestora, in conditiile in care, intre altele, se preconizeaza in mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenta in ipoteza in care fapta nu este urmata de interventia pe langa functionarul asupra caruia faptuitorul pretinde ca are influenta) sau prin modificarea unor reglementari din partea generala a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infractiuni de coruptie sau de serviciu prin restrangerea categoriei de subiecti care au calitatea de functionari publici din punctul de vedere al legii penale) ", arata sursa citata.

Procurorul general arata ca prevederile in discutie contin modificari numeroase, dintre care o serie de solutii legislative cu caracter de noutate, a caror evaluare impune un examen aprofundat. Printre aspectele semnalate de Ministerul Public, care necesita o analiza atenta, se afla:

- oportunitatea modificarii unor solutii legislative care in timp si-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformitatii lor cu Constitutia;

- modificarea unor solutii legislative fara luarea in considerare a consecintelor in planul punerii lor in aplicare;

- lipsa unor corelari necesare intre normele Codului de procedura penala, precum si intre acestea si legea de organizare judiciara;

- lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru solutiile procesuale noi.

Ministerul Public considera ca trebuie reevaluate cu atentie acele solutii legislative care ar putea impieta asupra bunei desfasurari a urmaririi penale. Acestea ar fi:

- imposibilitatea folosirii inregistrarilor facute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor inregistrari legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spatii publice);

- reducerea categoriilor de infractiuni pentru care se poate dispune arestarea preventiva (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventiva pentru infractiuni precum: agresiunea sexuala, actul sexual cu un minor, coruperea sexuala a minorilor, racolarea minorilor in scopuri sexuale, furt, furt calificat, inselaciune, abuz in serviciu, delapidare, represiune nedreapta, cercetare abuziva, supunerea la rele tratamente, spalarea de bani s.a.);

- instituirea conditiei ca, in situatiile in care legea penala prevede o consecinta favorabila pentru denuntator, denuntul sa fie formulat intr-un anume termen pentru ca aceste consecinte sa se produca, in conditiile in care o serie de infractiuni grave ar ramane, in lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute;

- clasarea oricarei cauze in care faptuitorul nu este identificat timp de un an de la inceperea in rem a urmaririi penale.

Acelasi efect negativ l-ar putea avea si o serie de prevederi care, sub aparenta sporirii unor garantii procesuale, vor duce in realitate la incalcarea dreptului la un proces echitabil si la restrangerea posibilitatilor de aparare a partilor sau a subiectilor procesuali principali.

Pentru exemplificare, mentionam: obligativitatea inceperii urmaririi fata de o persoana atunci cand ea este indicata in actul de sesizare, coborand astfel nepermis standardul pentru formularea acuzatiei penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla optiune a unei persoane care formuleaza o plangere sau un denunt; extinderea cazurilor de nulitate absoluta practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, intre altele, la excluderea probelor chiar atunci cand nelegalitatea nu produce vreo vatamare ori chiar daca partea/subiectul procesual principal are interesul utilizarii probei in favoarea sa etc.

Totodata, cu referire la propunerile de modificare a Codului penal, Ministerul Public considera ca este necesara o reevaluare a acestora, in conditiile in care, intre altele, se preconizeaza in mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenta in ipoteza in care fapta nu este urmata de interventia pe langa functionarul asupra caruia faptuitorul pretinde ca are influenta) sau prin modificarea unor reglementari din partea generala a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infractiuni de coruptie sau de serviciu prin restrangerea categoriei de subiecti care au calitatea de functionari publici din punctul de vedere al legii penale).

In perioada urmatoare, Ministerul Public, dupa consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliata a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmand a face publice concluzii si observatii detaliate.

Totodata, Ministerul Public a luat act de de intentia forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, intr-un cadru stiintific si profesional reprezentativ, si reafirma disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calitatii actului de justitie si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Reactia procurorului general al Romaniei vine in contextul in care CSM a anuntat joi ca lanseaza procesul de consultare a magistratilor cu privire la modificarile Codului penal, Codului de procedura penala si a celui de procedura civila, propunerile venite din sistemul judiciar urmand sa fie centralizate pentru a fi elaborat "un punct de vedere detaliat pentru fiecare proiect in parte".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE