• Tweet

Angajatii din penitenciare sustin orice masura menita a imbunatati conditiile din penitenciarare (de lucru si de detentie), inclusiv actele de clementa colectiva, in masura in care efectele acestor masuri sunt pozitive pentru realizarea actului de justitie. Insa, din nefericire, proiectul promovat recent de catre ministrul Raluca Pruna nu intra in aceasta categorie.

Acordarea unui castig de 3 zile la fiecare 30 de zile executate in spatii de detentie care nu asigura cel putin 3 mp/detinut poate fi utila ca masura pentru reducerea supraaglomerarii din penitenciare doar pe termen scurt si este, de fapt, un act de gratiere colectiva mascata. Pe termen mediu si lung efectele vor fi de incurajare a criminalitatii si de crestere a numarului de detinuti. Istoria precedentelor masuri de acest gen o demonstreaza, se arata intr-un comunicat de presa remis redactiei

"In acest context, constatam cu surpindere ca nu exista o justitificare serioasa pentru alegerea nivelului de la care conditiile de detentie sunt considerate improprii (mai putin de 3 mp/detinut in proiect, standardul fiind de fapt de 4mp/detinut) si nici a numarului de zile castig (3 pentru fiecare perioada de 30 de zile), ori a perioadei de aplicare a legii. Cu exceptia utilizarii constante a cifrei 3, pentru simetrie banuim, nici Ministerul Justitiei si nici Administratia Nationala a Penitenciarelor nu prezinta niciun fel de estimare a impactului acestui act normativ asupra criminalitatii (foarte probabil semnificativ in sensul incurajarii acesteia) sau imbunatatirii conditiilor de detentie.

Afirmatia ministrului Raluca Pruna referitoare la o presupusa amenda de 80 milioane pe care ar risca sa o primeasca Romania este una inexacta, ca sa nu folosim exprimarea pe care a avut-o dansa in fata CSM cu referire la bugetul disponibil pentru investitii in penitenciare. In realitate CEDO a cerut imbunatatirea conditiilor de detentie, iar statul roman s-a angajat sa faca asta in urmatorii 8 ani si alocand un buget de aproximativ 800 de milioane de Euro pentru acest program national. Au fost chiar identificate obiective de investitii, numarul de locuri de detentie care trebuie modernizate si cate penitenciare ar urma sa fie construite.

Niciodata insa CEDO nu a solicitat acordarea unei forme de compensare in zile castig sau bani tuturor detinutilor pentru conditiile de detentie. Si, trebuie precizat ca de fapt CEDO nu aplica amenzi statelor in sensul prezentat de catre ministrul Raluca Pruna, ci stabileste despagubiri pentru justitiabilii care dovedesc ca au fost vatamati intr-un drept. Nu excludem, deci, absolut deloc posibilitatea ca si afirmatia referitoare la posibila amenda sa fie o manevra de genul celei folosite in fata CEDO. Ministrul justitiei probabil c-a mintit in lupta pentru adevar (sic!) si de aceasta data. Desi, data fiind situatia reala a penitenciarelor nu era cazul.

Singurul efect concret al unei hotarari pilot ar fi acela ca toate cauzele similare referitoare la conditiile de detentie nu se vor mai judeca la CEDO pana cand statul roman nu va remedia problema conditiilor din penitenciare, un exemplu relativ recent fiind hotararea pilot pronuntata impotriva Romaniei in cazul retrocedarilor. In aceasta situatie CEDO nu a mai judecat astfel de cauze pana cand Statul Roman nu a pus la punct sistemul de despagubire si retrocedare, insa nu a aplicat vreo amenda. Asadar, ministrul justitiei va trebui sa-si revizuiasca motivele pentru care sustine ca acest act de clementa este obligatoriu. Asadar, este nevoie de investitii in penitenciare si de masuri pentru a reduce supraaglomerarea, dar nu pentru ca riscam o asazisa amenda din partea CEDO, ci pentru ca asa este normal, firesc si uman.

Asa cum s-a mai intamplat dupa precedentele acte de clementa, numarul de detinuti va creste semnificativ in urmatorii 5 ani, dupa aprobarea acestei masuri. Statisticile dovedesc esecul masurilor de gratiere de masa, indiferent de forma sub care acestea sunt mascate, iar ministrul justitiei nu trebuie decat sa le citeasca pentru a intelege ca, de fapt, propune o crestere a criminalitatii si a numarului de detinuti pentru urmatorii 5 ani. Deloc de neglijat, pentru institutiile penitenciare calculul acestor zile-castig (un director propunea sa fie denumite zile-pruna pentru a le deosebi de cele castigate prin munca) va fi un efort administrativ imens avand in vedere ca va trebui identificat exact si cu mare precizie numarul de zile-castig pentru detinutii care au fost pentru perioade diferite in diverse camere din diverse penitenciare, fiecare cu suprafete diferite. Vor trebui practic realizate, in cateva zile, peste 28.000 de astfel de dosare la care pana in 2022 se vor adauga probabil alte sute de mii.

Ne asteptam asadar la mii de procese referitoare la calculul acestor zile, avand in vedere ca potentialii beneficiari vor incerca sa obtina cat mai multe, lucru de inteles si care nu este deloc surprinzator. De asemenea, este de asteptat ca detinutii, sub diverse pretexte desigur, sa ceara sa fie cazati in camere care presupun castigul de 3 zile la 30 de zile executate. Toate acestea se vor adauga la mii de dosare de liberare conditionata anticipata care, cel mai probabil, vor bloca si penitenciare si instante de judecata in conditiile lipsei cronice de personal.

Asadar, daca pe termen scurt putem discuta de un numar de detinuti care vor fi liberati mai devreme si care se vor intoarce inapoi in cel mult 1 an in conditii nu cu mult diferite, este evident ca pe termen mediu si lung aceasta propunere creaza mai multe probleme decat rezolva: cele mai importante fiind chiar incurajarea criminalitatii si cresterea numarului de detinuti. Pentru aceste motive consideram ca prioritatea acestui ministru si a celor ce-i vor urma este imbunatatirea conditiilor din penitenciare (de detentie si de lucru) si intarirea cadrului institutional care sa permita punerea in practica a masurilor alternative pentru pedepsele privative de libertate, care sunt identificate legal ca si posibilitate insa extrem de rar aplicate datorita lipsei unei infrastructuri care sa le faca si utile actului de justitie.

In final o precizare: ministrul Justitiei - oricare ar fi acela - reprezinta, in primul rand, romanii platitori de impozite si trebuie sa ceara intelegere si intelegere societatii pentru a aplica masuri bine fundamentate si care sa aiba drept efecte reducerea criminalitatii si a numarului de detinuti. Ori, Raluca Pruna - in mod evident - actioneaza exact invers. Solicitam, deci, ministrului Justitiei sa retraga proiectul susamintit de pe agenda actelor normative si sa revina cu un proiect care raspunde direct problemei pe care o are de rezolvat: precaritatea conditiilor din penitenciare. Eventual fara sa denatureze realitatea, doar pentru a parea convingatoare.", se arata in comunicatul sindicatelor.

Sustin solicitarea:

Sindicatul Omnia din Administratia Nationala a Penitenciarelor
Sindicatul Solidaritatea din Penitenciarul Craiova
Sindicatul Danubius Drobetaa din Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin
Sindicatul Solidaritatea din Penitenciarul Ploiesti
Sindicatul Liber din Penitenciarul Gherla
Sindicatul Pajura din Penitenciarul Pelendava
Sindicatul Equitas din Penitenciarul Targsor
Sindicatul Novo Legis din Penitenciarul Botosani
Sindicatul Liber al Functionarilor din Penitenciarul Bacau
Sindicatul San Just din Penitenciarul Spital Targu Ocna
Sindicatul Pro Lex din Penitenciarul Arad
Sindicatul Acvila din Centrul de Detentie Craiova
Sindicatul Somes din Penitenciarul Satu Mare
Sindicatul Liber din Penitenciarul Aiud