ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Superstitii, traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe. Ce sa NU faci pe 23 aprilie

Postat la: 23.04.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

Superstitii, traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe. Ce sa NU faci pe 23 aprilie

Crestinii ortodocsi il sarbatoresc in data de 23 aprilie pe Sfantul Gheorghe, ocrotitorul Armatei Romane. Aceasta zi este marcata de mai multe traditii, obiceiuri si superstitii populare.

Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini, pe vremea imparatului Diocletian, in secolul al IV-lea. El a ajuns conducator de armata, datorita vitejiei si victoriilor sale. In anul 303, Diocletian a inceput lupta impotriva crestinilor, iar Sfantul Gheorghe nu s-a ferit sa-si marturiseasca credinta, fapt pentru care a fost intemnitat si torturat.

Legendele spun ca Sfantul nu a fost ranit in timpul torturii si a reusit sa invieze un mort. Vazand aceste lucruri, sotia lui Diocletian, imparateasa Alexadra, a devenit si ea crestina. Sfantul a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.

Sfantul Gheorghe este infatisat pe icoane intr-o ipostaza de biruitor, strapungand cu sulita un balaur. Pe langa faptul ca este ocrotitor al ostirilor, se mai spune despre Sfantul Gheorghe ca este si un protector al naturii si al animalelor.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Pe 23 aprilie, in unele zone din Romania se agata ramuri verzi la portile caselor sau in cimitire, intrucat gospodarii considera ca acestea aduc noroc si protejeaza familia si animalele din ograda de duhuri necurate, vraji sau farmece. Ramurile se mai pun si in hrana animalelor, pentru ca acestea sa fie sanatoase pe tot parcursul anului.

Fetele nemaritate pun in calea feciorilor brazde verzi in forma patrata, impodobite cu coronite. Se spune ca aceala care calca pe ele se va casatori in acel an cu fata care a pus brazda in drum. Acestea sunt pastrate tot anul cu sfintenie pentru a trata bolile sau chiar pentru a face farmece de dragoste tinerilor barbati. Totodata, fetele tinere culeg in aceasta zi matraguna pe care o usuca si o pastreaza in pod considerand ca asa atrag mai repede petitorii si se vor casatori curand.

In ziua de Sfantul Gheorghe, nu se spala si nu se fac treburi in casa. Una dintre superstitii mai spune ca persoanale care se vor urzica in aceasta zi vor fi mai sprintene si am agere tot anul si vor avea noroc la bani. De Sfantul Gheorghe se prepara si unsoarea oilor, un medicament compus din plante si grasime animala. Cu el se unge ugerul oilor pentru ca acestea sa fie ocrotite de boli toata vara.

Superstitii de Sf.Gheorghe

Tot in aceasta zi, fetele tinere semanau usturoi, pe care il pastrau in casa pana anul urmator. Mancand acest usturoi cu un an inainte, acestea considerau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp. In ajunul sau in dimineata acestei zile se mai aprindeau focuri vii, fie in vatra casei, prin frecarea a doua bucati uscate de lemn, fie in ograda, prin invartirea energica a unui fuscel de lemn introdus intr-o gaura practicata in blana usii de la grajd, fie intr-un loc dinainte stabilit situat in vatra satului. Se spune ca aceste focuri vii ajutau la alungarea spiritelor rele.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Superstitii, traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe. Ce sa NU faci pe 23 aprilie

Postat la: 23.04.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Crestinii ortodocsi il sarbatoresc in data de 23 aprilie pe Sfantul Gheorghe, ocrotitorul Armatei Romane. Aceasta zi este marcata de mai multe traditii, obiceiuri si superstitii populare.

Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini, pe vremea imparatului Diocletian, in secolul al IV-lea. El a ajuns conducator de armata, datorita vitejiei si victoriilor sale. In anul 303, Diocletian a inceput lupta impotriva crestinilor, iar Sfantul Gheorghe nu s-a ferit sa-si marturiseasca credinta, fapt pentru care a fost intemnitat si torturat.

Legendele spun ca Sfantul nu a fost ranit in timpul torturii si a reusit sa invieze un mort. Vazand aceste lucruri, sotia lui Diocletian, imparateasa Alexadra, a devenit si ea crestina. Sfantul a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.

Sfantul Gheorghe este infatisat pe icoane intr-o ipostaza de biruitor, strapungand cu sulita un balaur. Pe langa faptul ca este ocrotitor al ostirilor, se mai spune despre Sfantul Gheorghe ca este si un protector al naturii si al animalelor.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Pe 23 aprilie, in unele zone din Romania se agata ramuri verzi la portile caselor sau in cimitire, intrucat gospodarii considera ca acestea aduc noroc si protejeaza familia si animalele din ograda de duhuri necurate, vraji sau farmece. Ramurile se mai pun si in hrana animalelor, pentru ca acestea sa fie sanatoase pe tot parcursul anului.

Fetele nemaritate pun in calea feciorilor brazde verzi in forma patrata, impodobite cu coronite. Se spune ca aceala care calca pe ele se va casatori in acel an cu fata care a pus brazda in drum. Acestea sunt pastrate tot anul cu sfintenie pentru a trata bolile sau chiar pentru a face farmece de dragoste tinerilor barbati. Totodata, fetele tinere culeg in aceasta zi matraguna pe care o usuca si o pastreaza in pod considerand ca asa atrag mai repede petitorii si se vor casatori curand.

In ziua de Sfantul Gheorghe, nu se spala si nu se fac treburi in casa. Una dintre superstitii mai spune ca persoanale care se vor urzica in aceasta zi vor fi mai sprintene si am agere tot anul si vor avea noroc la bani. De Sfantul Gheorghe se prepara si unsoarea oilor, un medicament compus din plante si grasime animala. Cu el se unge ugerul oilor pentru ca acestea sa fie ocrotite de boli toata vara.

Superstitii de Sf.Gheorghe

Tot in aceasta zi, fetele tinere semanau usturoi, pe care il pastrau in casa pana anul urmator. Mancand acest usturoi cu un an inainte, acestea considerau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp. In ajunul sau in dimineata acestei zile se mai aprindeau focuri vii, fie in vatra casei, prin frecarea a doua bucati uscate de lemn, fie in ograda, prin invartirea energica a unui fuscel de lemn introdus intr-o gaura practicata in blana usii de la grajd, fie intr-un loc dinainte stabilit situat in vatra satului. Se spune ca aceste focuri vii ajutau la alungarea spiritelor rele.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE