• Tweet

Despre domnia și dominația baronilor locali, pe teritoriul României, s-au scris articole fără număr atât în presa locală, cât și în cea centrală. În teritoriu, fărădelegile comise sub protecție politică au fost puse în practică de un aparat complex de funcționari ai statului corupți și ticăloșiți, moștenit dintr-o legislatură într-alta. Că este vorba despre angajații primăriilor și ai instituțiilor deconcentrate sau despre polițiști, de cele mai multe ori, cei care trebuie să servească cetățeanul au ajuns niște unelte prin intermediul cărora baronii locali au comis abuzuri și au jefuit bugetul național sau fondurile europene.

Dosarele "șmecherilor" din Oaș, închise pe bandă rulantă la nivel de parchete, arată că atât infractorii cu gulere albe din primării, cât și uneltele acestora din poliție, acționează sub protecția magistraților bihoreni. Recent, am aflat că, în prag de alegeri locale, peștii cei mari din Certeze au fost spălați de "păcate" (falsuri în acte pentru obținerea ilegală a unor fonduri europene ) chiar de magistrații Serviciului teritorial DNA Oradea. În dosarul nr. 163/P/2018, munca depusă în teritoriu de ofițerii Direcției Generale Anticorupție ( DGA ) este pe cale de a fi zădărnicită de interese oculte, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Vorba veche românească "o mână spală pe alta și amândouă obrazul" a devenit regulă în Țara Oașului. Jurnaliștii au scris volume despre aventurile penale ale unor oameni de afaceri, primari sau baroni locali care au jefuit bugetul de stat, au fraudat bani europeni sau au ras pădurile Oașului. Nu de puține ori, poliția a închis ochii și a încurajat infractorii, ajungându-se până la episoade hilare, în care, comisarul șef Ioan Ghencean, fostul șef al poliției locale, ștergea sângele cu mopul în mijlocul orașului Negrești Oaș, după un măcel în care fusese implicat milionarul Mihai Crișan. Nu este singurul episod de acest fel în care s-a pus batista pe țambal la nivel de poliție și parchete. Ani la rând, sub protecția Primăria Negrești Oaș, poliției locale, SRI, ANAF și a magistraților corupți, două firme de exploatare, SC Zapodi SRL și Roșu Company au jefuit proprietarii terenurilor din zona Cornet, distrugând mediul înconjurător. Localnicii abuzați au ajuns uneori la disperare, cu puțin înainte de campanie, unul dintre aceștia atacându-i pe edili și pe funcționari chiar în primărie. Nu este prima dată când locuitorii comunei Certeze ne-au sesizat mușamalizarea anchetelor care îi privesc pe primari și pe uneltele lor. Jurnaliștii au semnalat fărădelegile, polițiștii și procurorii s-au făcut că cercetează, în final fiind pedepsiți doar niște țapi ispășitori, mici infractori fără însemnătate.

Bani necuveniți, deplasări fictive și alte falsuri

O sesizare trimisă de cetățenii comunei Certeze pe adresa ziarului nostru descrie mecanismele șantajului care transformă polițiștii din comuna Certeze în niște unelte ale nelegiuirii în mâinile acelorași edili. Conform petiționarilor, dosarul nr.163/P/2018, o lucrare deschisă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, ar fi zăcut până recent, în nelucrare, în sertarele prăfuite ale magistraților bihoreni. Culmea, se pare că dosarul ar fi fost deschis la sesizarea DGA Satu Mare care, după ce a cercetat faptele inspectorului de poliție Moșneag Casius de la Secția 9 Poliție rurală Negrești Oaș și ale agentului Bârlea Ioan, angajat al Postului de poliție comunală Certeze, au ajuns la concluzia că aceștia au comis mai multe infracțiuni în perioada 2015-2017.

Ne-am interesat în zonă și am aflat că, începând din toamna anului 2015, până în luna august 2017, agentului Bârlea Ioan de la Postul de poliție comunală Certeze i se decontau lunar sume necuvenite pentru naveta închipuită Sighetul Marmației- Certeze și retur și pentru chirie. În realitate, Bârlea ar fi locuit în chirie, în localitatea Certeze, la Ana Ciocan, unde nu a plătit chirie datorita relației de prietenie dintre familia Ciocan și mama lui, după care s-a mutat în Negrești Oaș, pe strada Victoriei, bloc 17, ap. 42, județul Satu Mare.

În perioada la care ne referim, ofițerii DGA au ajuns la concluzia că agentul Bârlea Ioan își întocmea raportul de decontare a navetei, precum graficul de prezență la lucru, contrasemnat de responsabilul cu prezența, șeful Secției 9 Poliție rurală Negrești Oaș, inspectorul Moșneag Casius, care certifica raportul lui Bârlea și îl înainta pe cale ierarhică superiorilor pentru aprobare. Astfel, timp de mai multe luni, Moșneag a semnat graficul de prezență, confirmând deplasările fictive ale subordonatului, pe traseul Sighetul Marmației la Certeze și retur, deși cunoștea că acesta locuiește cu chirie în localitatea Certeze și, ulterior, în Negrești Oaș, neluînd nicio măsură.

Ancheta DGA ar fi scos la iveală că, având în vedere această relație de amiciție, agentul Bârlea ar fi semnat unele documente în locul șefului de secție, Moșneag Casius, comițând fals sub semnătură privată și uz de fals.

Procese verbale mânărite la primărie

Poate că toate aceste ilegalități nu ar fi ieșit la iveală dacă agentul Bârlea nu era implicat într-un scandal de pomină iscat între doi locuitori ai comunei Certeze, Ciorbă Gheorghe, zis și Corjele și Big Gheorghe (zis și Gheorghe a lui Ioan și a Hutăriți), mai cunoscut în sat ca Tinucu. Conflictul ar fi izbucnit pe fondul unor neînțelegeri de familie mai vechi referitoare la o grădină moștenită de Big, petic de pământ pentru care cei doi s-au judecat ani la rând. Astfel, conform documentelor, în data de 27.07.2017, Big Gheorghe depunea o petiție la postul de poliție din Certeze prin care reclama faptul că Ciorbă Gheorghe l-a amenințat cu o coasă în propria grădină. În scurt timp, agentul Bârlea Ioan, i-a audiat pe martori și i-a întocmit făptașului un proces verbal de contravenție, prin care Ciorbă era sancționat cu suma de 500 de Ron. Ciorbă Gheorghe a semnat documentul în aceeași zi.

Surse din comuna Certeze afirmă că anchetatorii DGA au aflat că, la scurt timp după conflict, agentul Bârlea ar fi fost chemat la sediul primăriei comunei Certeze, unde, în biroul unuia dintre edilii șefi se afla și contravenientul Ciorbă Gheorghe.

Oamenii susțin că, la intervenția unuia dintre șefii primăriei, care se laudă în mod curent cu relațiile sale din parchetele bihorene, agentul Bârlea a anulat pocesul verbal de contravenție înlocuindu-l cu unul de avertizare. Documentul inițial dispare de la cotorul carnetului cu procese verbale, rămânând doar exemplarul nr. 2, care trebuia dat la contravenientului. Acest exemplar secundar este anulat, se barează conform procedurii, cu mențiunea că a fost completat greșit. După cele întâmplate, agentul de poliție Bârlea îi comunică în scris, cu adresă, lui Big Gheorghe, că Ciorbă Gheorghe a fost avertizat și nu sancționat, cum făcuse inițial.

Plângerea victimei, redirecționată către protectorii făptașului

Având în vedere că victima, se judecă de peste 10 ani cu agresorul și că relațiile între părți erau foarte tensionate, Big Gheorghe a făcut o petiție la IPJ Satu Mare. Petiția a fost direcționată chiar la inspectorul Moșneag Casius, care deținea funcția de șef Secția 9 (care răspundea direct de inclus PPC Certeze) spre verificare si soluționare. Moșneag, prietenul și protectorul agentului Bârlea, s-a limitat doar la a solicita PPC Certeze, o copie după petiția lui Big Gheorghe. Nu a făcut alte verificări sau audieri conform OUG 27/2002, ordonanță în baza căreia se impunea să se deplaseze în teren, să audieze părțile, să ridice un raport de la lucrătorul de poliție și și să facă alte verificări, apoi să dea un răspuns petiționarului Big Gheorghe. Acoperind nelegiuirea, Moșneag nu a verificat aspectele legate de "mânăria" procesului verbal de contravenție și nici despre nerespectarea procedurilor legale, procesul verbal nefiind înregistrat și predat contravenientului.

Dosarul zăcea la parchet de trei ani

Sursele noastre afirmă că, în ambele cauze, DGA Satu Mare a anchetat ilegalitățile comise de polițiștii susmenționați și a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Oamenii spun că dosarul nr. 163/P/2018, cu privire la faptele celor doi polițiști, a stat aproape 3 ani în nelucrare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea ne-a confirmat că dosarul cu numărul de mai sus există, dar a refuzat să ofere detalii. La sfârșitul lunii iulie a.c., magistrații PCA Oradea ne-au comunicat că: "Potrivit art.28 al Hotărârii nr.197 din 17 septembrie 2019 al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a art.13 din Ordinul nr.235 din 25 august 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind relaţia dintre Ministerul Public şi mass-media, comunicarea de informaţii privind stadiul cercetărilor într-un dosar poate fi făcută numai după ce există suspect sau inculpat în cauză." Cu alte cuvinte, după aproape trei ani de la deschiderea dosarului, nu există încă vreun suspect sau un inculpat, dar cercetările continuă.

Eduard Ovidiu Ohanesian