Ambasadorii și orbul găinii

Postat la: 31.12.2017 |

Ambasadorii și orbul găinii

Unii ambasadori ai statelor europene acreditați la București, dacă nu sunt rău intenționați atunci ei suferă de orbul găinii. Este o expresie românească, pe care dânșii au cum să o înțeleagă întrucât, după cum au declarat, dispun de traducători.

Întâmplător sau nu, ambasadorii la care mă refer, care se declară printr-o petiție colectivă îngrijorați de modificările aduse legilor Justiției, fac parte din nucleul dur al UE, construit în jurul Germaniei și care încă mai susține teza unei comunități cu mai multe viteze. Unde, evident, doar ei își asumă viteza cea mai mare. Așadar, aceștia se pregătesc să dea de pământ cu Parlamentul suveran al României, dar nu sunt la curent cu ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în forul legiuitor al acestei țări. Am să le spun eu câte ceva.

Întrucât Excelențele lor ambasadorii le bat obrazul parlamentarilor, dar fără a se osteni să arate ce nu li se pare în ordine în modificările operate până acum, rezultă în mod logic că, de fapt, ei nu sunt de acord cu modul în care s-a procedat. Au luat de bune semnalele de alarmă transmise, rând pe rând, de președintele României, de partidele de opoziție și chiar de unele instituții ale statului, cum ar fi CSM, Parchetul General și DNA și astfel și-au format un raționament, care i-a condus la nevoia de a-și exprima îngrijorarea. Să vedem dacă aceste semnale de alarmă sunt sau nu întemeiate. Să vedem dacă majoritatea a lucrat de capul ei, călcând totul în picioare, ignorând cu desăvârșire opoziția și pe reprezentanții procurorilor și judecătorilor, atunci când au revizuit cele trei legi importante.

În ceea ce privește revizuirea legii 303 prinvind statutul magistraților, au fost admise în total nu mai puțin de 163 de amendamente la Senat și în Camera Deputaților. Unele dintre acestea au fost propuse de mai multe asociații ale magistraților. Dintre cele 163 de amendamente admise, 121, respectiv 74,2%, au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. 69 de amendamente, reprezentând 42,3%, sunt formulate de Uniunea Națională a Judecătorilor din România. 11 amendamente, respectiv 6,7% de către Asociația Magistraților din România. Asociația Procurorilor din România - categoria cea mai revoltată, dar care, atenție, nu reprezintă Justiția, procurorii fiind doar avocați ai statului - nu a reușit să formuleze decât un singur amendament admisibil.

A doua lege importantă, care a fost revizuită de căre Parlament, Legea 304 privind organizarea judiciară, a suferit în prealabil 64 de amendamente admise, dintre care 46, reprezentând 71,9%, au aparținut Uniunii Naționale a Judecătorilor dn România. 37 de amendamente, reprezentând 57,8% au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii. Asociația Magistraților din România a propus 30 de amendamente care au fost admise, acestea reprezentând 46,9% din totalul amendamentelor, în timp ce Forumul Judecătorilor din România a propus 8 amendamente admise, respectiv 12,5%. Procurorii DNA nu au reușit să propună niciun amendament admisibil, în schimb procurorii DIICOT au reușit să amendeze 6 articole din proiect, aducându-și astfel o contribuție în materie de modificări, care reprezintă 9,4%.

Extrem de interesantă este situația în materie de amendamente admise la revizuirea Legii 317 privind organizarea și funcționarea CSM. Observăm că și aici Asociația Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România și Forumul Judecătorilor au reușit performanța de a formula, împreună sau separat, un număr total de 145 de amendamente admise. În timp ce procurorii, doar cei de la DIICOT, au venit cu un singur amendament admis. Din nou, Consiliul Superior al magistraturii rămâne în urmă, formulând doar 71 de amendamente care au fost admise.

Care sunt concluziile la care poate ajunge orice om de bună credință analizând rezultatee statistice consemnate mai sus?
1). Este limpede că PSD plus ALDE, respectiv majoritatea parlamentară a funcționat altfel dect o simplă mașină de vot.
2). Însușind-și multe propuneri și votându-le, majoritatea parlamentară a demonstrat pe tot parcursul dezbaterilor că este dispusă să schimbe elemente importante din proiectele de revizuire a celor trei legi, ținând efectiv cont de atât de obiecțiile, observațiile și propunerile opoziției, cât și de rezultatul deliberărilor care au avut loc în mediul judecătoresc.
3). Se observă un interes mare demonstrat de către asociațiile judecătorilor și un interes scăzut sau inconsistent al procurorilor.
4). Contribuția Consiliului Superior al Magistraturii, care ar fi trebuit să fie decisivă în elaborarea de amendamente, mai ales în condițiile în care acestă importantă instituție a statului, reprezentând puterea judecătorească, respinsese în bloc propunerile ministrului Justiției, a fost modestă. Ca să nu spun dezolantă.

În rest, dincolo de această realitate, pe care oricine o poate verifica, nu există decât vorbe. Palavre. Altă expresie ușor de tradus de către specialiștii ambasadelor. Și multă, extrem de multă rea-voință și rea-credință. Întrucât calculele de mai sus erau la îndemâna fiecărei ambasade, nu-mi pot reprima suspiciunea că, în cel mai bun caz, Excelențele lor ambasadorii semnatari ai petiției au dat dovadă de faptul că suferă de boala numită orbul găinii, atunci când au tras de urechi Parlamentul suveran al României.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Ambasadorii și orbul găinii

Postat la: 31.12.2017 |

0

Unii ambasadori ai statelor europene acreditați la București, dacă nu sunt rău intenționați atunci ei suferă de orbul găinii. Este o expresie românească, pe care dânșii au cum să o înțeleagă întrucât, după cum au declarat, dispun de traducători.

Întâmplător sau nu, ambasadorii la care mă refer, care se declară printr-o petiție colectivă îngrijorați de modificările aduse legilor Justiției, fac parte din nucleul dur al UE, construit în jurul Germaniei și care încă mai susține teza unei comunități cu mai multe viteze. Unde, evident, doar ei își asumă viteza cea mai mare. Așadar, aceștia se pregătesc să dea de pământ cu Parlamentul suveran al României, dar nu sunt la curent cu ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în forul legiuitor al acestei țări. Am să le spun eu câte ceva.

Întrucât Excelențele lor ambasadorii le bat obrazul parlamentarilor, dar fără a se osteni să arate ce nu li se pare în ordine în modificările operate până acum, rezultă în mod logic că, de fapt, ei nu sunt de acord cu modul în care s-a procedat. Au luat de bune semnalele de alarmă transmise, rând pe rând, de președintele României, de partidele de opoziție și chiar de unele instituții ale statului, cum ar fi CSM, Parchetul General și DNA și astfel și-au format un raționament, care i-a condus la nevoia de a-și exprima îngrijorarea. Să vedem dacă aceste semnale de alarmă sunt sau nu întemeiate. Să vedem dacă majoritatea a lucrat de capul ei, călcând totul în picioare, ignorând cu desăvârșire opoziția și pe reprezentanții procurorilor și judecătorilor, atunci când au revizuit cele trei legi importante.

În ceea ce privește revizuirea legii 303 prinvind statutul magistraților, au fost admise în total nu mai puțin de 163 de amendamente la Senat și în Camera Deputaților. Unele dintre acestea au fost propuse de mai multe asociații ale magistraților. Dintre cele 163 de amendamente admise, 121, respectiv 74,2%, au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. 69 de amendamente, reprezentând 42,3%, sunt formulate de Uniunea Națională a Judecătorilor din România. 11 amendamente, respectiv 6,7% de către Asociația Magistraților din România. Asociația Procurorilor din România - categoria cea mai revoltată, dar care, atenție, nu reprezintă Justiția, procurorii fiind doar avocați ai statului - nu a reușit să formuleze decât un singur amendament admisibil.

A doua lege importantă, care a fost revizuită de căre Parlament, Legea 304 privind organizarea judiciară, a suferit în prealabil 64 de amendamente admise, dintre care 46, reprezentând 71,9%, au aparținut Uniunii Naționale a Judecătorilor dn România. 37 de amendamente, reprezentând 57,8% au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii. Asociația Magistraților din România a propus 30 de amendamente care au fost admise, acestea reprezentând 46,9% din totalul amendamentelor, în timp ce Forumul Judecătorilor din România a propus 8 amendamente admise, respectiv 12,5%. Procurorii DNA nu au reușit să propună niciun amendament admisibil, în schimb procurorii DIICOT au reușit să amendeze 6 articole din proiect, aducându-și astfel o contribuție în materie de modificări, care reprezintă 9,4%.

Extrem de interesantă este situația în materie de amendamente admise la revizuirea Legii 317 privind organizarea și funcționarea CSM. Observăm că și aici Asociația Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România și Forumul Judecătorilor au reușit performanța de a formula, împreună sau separat, un număr total de 145 de amendamente admise. În timp ce procurorii, doar cei de la DIICOT, au venit cu un singur amendament admis. Din nou, Consiliul Superior al magistraturii rămâne în urmă, formulând doar 71 de amendamente care au fost admise.

Care sunt concluziile la care poate ajunge orice om de bună credință analizând rezultatee statistice consemnate mai sus?
1). Este limpede că PSD plus ALDE, respectiv majoritatea parlamentară a funcționat altfel dect o simplă mașină de vot.
2). Însușind-și multe propuneri și votându-le, majoritatea parlamentară a demonstrat pe tot parcursul dezbaterilor că este dispusă să schimbe elemente importante din proiectele de revizuire a celor trei legi, ținând efectiv cont de atât de obiecțiile, observațiile și propunerile opoziției, cât și de rezultatul deliberărilor care au avut loc în mediul judecătoresc.
3). Se observă un interes mare demonstrat de către asociațiile judecătorilor și un interes scăzut sau inconsistent al procurorilor.
4). Contribuția Consiliului Superior al Magistraturii, care ar fi trebuit să fie decisivă în elaborarea de amendamente, mai ales în condițiile în care acestă importantă instituție a statului, reprezentând puterea judecătorească, respinsese în bloc propunerile ministrului Justiției, a fost modestă. Ca să nu spun dezolantă.

În rest, dincolo de această realitate, pe care oricine o poate verifica, nu există decât vorbe. Palavre. Altă expresie ușor de tradus de către specialiștii ambasadelor. Și multă, extrem de multă rea-voință și rea-credință. Întrucât calculele de mai sus erau la îndemâna fiecărei ambasade, nu-mi pot reprima suspiciunea că, în cel mai bun caz, Excelențele lor ambasadorii semnatari ai petiției au dat dovadă de faptul că suferă de boala numită orbul găinii, atunci când au tras de urechi Parlamentul suveran al României.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE