• Tweet

Săptămâna trecută a mai fost pronunțată de către Curtea Constituțională a României o Decizie care poate fi catalogată ca fiind de o importanță majoră pentru sistemul judiciar românesc.

Concret, miercuri, 7 noiembrie 2018, C.C.R. a admis cu 7 voturi „pentru" și 2 „împotrivă", sesizarea doamnei Viorica Dăncilă, Prim Ministru al Guvernului României, referitoare la conflictul juridic de natură constituțională existent între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție. Conflictul juridic de natură constituțională s-a declanșat ca urmare a faptului că membrii Colegiului de Conducere ai Î.C.C.J. au decis faptul că nu se impune schimbarea componenței Completurilor de 5 Judecători în / pentru anul 2018, deoarece aceste Completuri au fost alese deja pentru întreg anul 2018, la finalul anului 2017, în deplină concordanță cu normele legale incidente la acel moment.

Mergând pe această linie, Colegiul de Conducere al Î.C.C.J. a decis că Legea nr. 207/2018 (de modificare a Legii nr. 304/2004 privind Organizarea Judiciară), va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019, urmând ca, până la finalul acestui an, Completurile de 5 Judecători deja constituite la finele anului trecut să-și continue activitatea. Singura opinie contrară, în sensul că dispozițiile legii sunt de imediată aplicare și trebuie reconfigurate încă din acest an Completurile de 5 Judecători, a fost exprimată de către doamna judecător Simona Cristina Neniță.

Prin Decizia pronunțată miercurea trecută, Curtea Constituțională a României a constatat faptul că acest conflict juridic de natură constituțională datează de la data de 1 februarie 2014, dată la care Colegiul de Conducere al Î.C.C.J. a adoptat Hotărârea nr. 3/2014. Prin Hotărârea nr. 3/2014, contrar dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013, Colegiul de Conducere al Î.C.C.J. a decis ca doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 Judecători să fie trași la sorți, al cincilea membru ocupând poziția de Președinte al Completului. „de drept". Membrul „de drept" și Președintele celor două Completuri de 5 Judecători de la Secția Penală au fost Președintele, Vicepreședintele Î.C.C.J. sau Președintele Secției Penale a Instanței Supreme.

Constatând faptul că toate Completurile de 5 ale Î.C.C.J. funcționează în mod nelegal din data de 1 februarie 2014, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea formulată de Prim Ministrul Guvernului României și a dispus ca Î.C.C.J. să desemneze imediat, conform dispozițiilor legale incidente, toți cei 5 membri ai Completurilor de 5 Judecători. În mod neașteptat de rapid (neașteptat raportat la „graba" cu care sunt puse în aplicare, de regulă, deciziile C.C.R.), Înalta Curte de Casație și Justiție și-a desemnat vinerea trecută, prin tragere la sorți, toți cei 5 membri ai Completurilor de 5 Judecători.

Personal consider că Decizia C.C.R. trebuia pusă în aplicare imediat după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru a fi avute în vedere toate considerentele Curții Constituționale a României. S-ar putea ca decizia Î.C.C.J. de a trece imediat la alegerea membrilor Completurilor de 5 Judecători să fie prematură, cu atât mai mult cu cât vinerea trecută au fost aleși toți cei 5 membri ai Completurilor de 5 Judecători, deși 4 dintre ei fuseseră aleși, la sfârșitul anului trecut, în mod corect, prin tragere la sorți.

În acest context s-ar putea ca decizia C.C.R. să fi impus pentru sfârșitul anului 2018, doar înlocuirea „membrului de drept" prin alegerea sa corectă, prin tragere la sorți, și nu realegerea tuturor membrilor Completurilor de 5 Judecători, inclusiv a celor 4 membri aleși, în mod corect, anul trecut, prin tragere la sorți. Consecințele acestei Decizii pronunțate de către Curtea Constituțională a României sunt majore, fiind evident faptul că absolut toate procesele aflate, în prezent, pe rolul Completurilor de 5 Judecători trebuind reluate de la 0.

Mai precis, indiferent de stadiul procesual în care se află un dosar aflat acum pe rolul Completurilor de 5 Judecători, acesta trebuie reluat de la început, prima zi în care ședințele vor fi prezidate de noile Completuri de Judecată fiind considerată prima zi în care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii. Problema juridică și morală, în egală măsură, este dată de ce se întâmplă cu dosarele soluționate definitiv de Completuri de 5 Judecători constituite nelegal, în baza Hotărârii nr. 3, adoptate de către Colegiul de Conducere al Î.C.C.J.? Deși potrivit ultimei teze a alin. 4 al art. 147 din Constituția României, deciziile C.C.R. sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, nu pot fi ignorate și dispozițiile art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedură Penală, potrivit cărora nelegala compunere a completului de judecată este sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.

Deoarece este evident faptul că nu poate fi pus semnul egalității între prevederile / dispozițiile Constituției și ale Codului de Procedură Penală (acesta având o forță juridică inferioară Legii Fundamentale), consider că este de datoria Curții Constituționale a României să tranșeze acest aspect, fiind incorect, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere moral, ca deciziile pronunțate de completuri de judecată necompetente, să rămână definitive. Acest lucru ar trebui să se întâmple indiferent de pasiunea care ar fi generată de reluarea anumitor procese penale, din faza apelului, în fața Completurilor de 5 Judecători ai Î.C.C.J.!

Persoanele care ar fi scandalizate de reluarea tuturor proceselor în care s-au pronunțat decizii nelegale ca urmare a greșitei compuneri a Completurilor de 5 Judecători de la Î.C.C.J., ar trebui să-și reamintească faptul că, după cum legea trebuie să fie respectată de toți cetățenii României, beneficiarii legii nu pot fi doar o parte a acestor cetățeni, respectiv doar acele persoane al căror nume nu provoacă vreo emoție opiniei publice.

Florin Constantin Durgheu