Cod roşu de prostie silvică la Mărăşeşti

Postat la: 14.08.2017 |

Cod roşu de prostie silvică la Mărăşeşti

Parcul Memoriei Naţionale este numele proiectului care are ca scop plantarea câte unui stejar pentru fiecare ostaş român care şi-a dat viaţa în timpul Primului Război Mondial.

Cu 100 de ani în urmă, Armata Română oprea înaintarea trupelor generalului german von Mackensen pe linia Oituz, Mărăşti, Mărăşeşti sub deviza "Pe aicea nu se trece". Bătălia de la Mărăşeşti este considerată cea mai importantă operaţiune militară a României în Primul Război Mondial. Pe parcurusul a 14 zile, soldaţii români au rezistat atacurilor inamice, organizând 61 de contraatacuri, multe la baionetă. Astfel, proiectul, realizat de Antena 3 în colaborare cu Romsilva şi Consiliul Judeţean Vrancea, prevede plantarea a 335.000 de stejari pe o suprafaţă de 100 ha în locul în care Armata Română oprea înaintarea inamicilor în Primul Război Mondial, acum 100 de ani. Primul pui de stejar al viitoare păduri a fost sădit pe dealurile dintre Mărăşti şi Mărăşeşti chiar în ziua comemorării evenimentului aniversar, iar numele fiecărui erou va fi pe fiecare dintre stejarii care vor străjui Parcul Memoriei Naţionale.

La prima vedere, ideea înfiinţaţii unui asemenea parc memorial pare una de aplaudat, dar, în realitate, este un proiect pompieristic şi propagandistic fără cap şi fără coadă. Adică, un balon de imagine de care peste câţiva ani nu se va mai şti nimic. În primul rând nu se ştie de unde vor fi luate cele 100 ha pentru a planta cei 335.000 de stejari. În al doilea rând, numărul puieților de stejari va trebui să fie dublu, pentru că după primul an de la sădire, cel puţin 120.000 de puieţi nu se vor prinde şi, astfel, ei vor trebuie înlocuiţi. Ca atare, în cinci -şase ani cât se va stabiliza plantaţia numărul puietilor schimbaţi va fi destul de mare. De asemenea, trebuie ţinut cont de cine va achita costului pentru împădurire şi cine va asigura paza platației de stejar. Însă, din start, ideea de a planta 335.000 de stejar pe o suprafaţă de 100 ha este o utopie.

Pentru ca o plantaţie de stejar să se dezvolte armonios se recomandă ca piueții să fie plantanți cam la 10 m unul de celalalat. Ori la Mărăşeşti se ajunge ca 335 puieţi de stejar să fie plantaţi pe 1.000 mp, ceea ce este ca un lăstăriş. Din păcate, conducerea Romsilva, în frunte cu directorul general Ciprian Pahonțu, n-a scos un cuvânt despre aceste anomalii silvice, că deh strica regia celor de la TV şi, automat, îşi şifonau imaginea! Şi acestea fiind zise, proiectul Parcul Memoriei Naţionale de la Mărăşeşti calcă serios pe urmele unui alt proiect fastuos de împădurire de prin anii 2009-2010 eșuat lamentabil-campania de împădurire "România prinde rădăcini" iniţiată de Realitatea TV şi Mihai Tatulici, în care s-a băgat o mulţime de bani pentru nişte beţe infipte în pământ.

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Cod roşu de prostie silvică la Mărăşeşti

Postat la: 14.08.2017 |

0

Parcul Memoriei Naţionale este numele proiectului care are ca scop plantarea câte unui stejar pentru fiecare ostaş român care şi-a dat viaţa în timpul Primului Război Mondial.

Cu 100 de ani în urmă, Armata Română oprea înaintarea trupelor generalului german von Mackensen pe linia Oituz, Mărăşti, Mărăşeşti sub deviza "Pe aicea nu se trece". Bătălia de la Mărăşeşti este considerată cea mai importantă operaţiune militară a României în Primul Război Mondial. Pe parcurusul a 14 zile, soldaţii români au rezistat atacurilor inamice, organizând 61 de contraatacuri, multe la baionetă. Astfel, proiectul, realizat de Antena 3 în colaborare cu Romsilva şi Consiliul Judeţean Vrancea, prevede plantarea a 335.000 de stejari pe o suprafaţă de 100 ha în locul în care Armata Română oprea înaintarea inamicilor în Primul Război Mondial, acum 100 de ani. Primul pui de stejar al viitoare păduri a fost sădit pe dealurile dintre Mărăşti şi Mărăşeşti chiar în ziua comemorării evenimentului aniversar, iar numele fiecărui erou va fi pe fiecare dintre stejarii care vor străjui Parcul Memoriei Naţionale.

La prima vedere, ideea înfiinţaţii unui asemenea parc memorial pare una de aplaudat, dar, în realitate, este un proiect pompieristic şi propagandistic fără cap şi fără coadă. Adică, un balon de imagine de care peste câţiva ani nu se va mai şti nimic. În primul rând nu se ştie de unde vor fi luate cele 100 ha pentru a planta cei 335.000 de stejari. În al doilea rând, numărul puieților de stejari va trebui să fie dublu, pentru că după primul an de la sădire, cel puţin 120.000 de puieţi nu se vor prinde şi, astfel, ei vor trebuie înlocuiţi. Ca atare, în cinci -şase ani cât se va stabiliza plantaţia numărul puietilor schimbaţi va fi destul de mare. De asemenea, trebuie ţinut cont de cine va achita costului pentru împădurire şi cine va asigura paza platației de stejar. Însă, din start, ideea de a planta 335.000 de stejar pe o suprafaţă de 100 ha este o utopie.

Pentru ca o plantaţie de stejar să se dezvolte armonios se recomandă ca piueții să fie plantanți cam la 10 m unul de celalalat. Ori la Mărăşeşti se ajunge ca 335 puieţi de stejar să fie plantaţi pe 1.000 mp, ceea ce este ca un lăstăriş. Din păcate, conducerea Romsilva, în frunte cu directorul general Ciprian Pahonțu, n-a scos un cuvânt despre aceste anomalii silvice, că deh strica regia celor de la TV şi, automat, îşi şifonau imaginea! Şi acestea fiind zise, proiectul Parcul Memoriei Naţionale de la Mărăşeşti calcă serios pe urmele unui alt proiect fastuos de împădurire de prin anii 2009-2010 eșuat lamentabil-campania de împădurire "România prinde rădăcini" iniţiată de Realitatea TV şi Mihai Tatulici, în care s-a băgat o mulţime de bani pentru nişte beţe infipte în pământ.

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE