Cum a tropăit Dumbravă-SRI în completul de 3

Postat la: 28.12.2018 |

Cum a tropăit Dumbravă-SRI în completul de 3

Atunci când a afirmat public faptul că SRI a transformat Justiția într-un „câmp tactic", Dumitru Drumbravă s-a gândit, cum era și firesc, conform mentalității binomului și trinomului, la întreaga verticală a sistemului judecătoresc. Înalta Curte și, în geneal, completurile de 5 judecători erau doar culmea, vârful acestei construcții. Dar fundamentul erau completurile de 3. Evident, SRI acționa și asupra judecătorilor luați în parte. Cazul completurilor alcătuite dintr-un singur magistrat. Dar miezul se afla în completul de 3.

Primul aliniament vizat de Serviciul Român de Informații, după ce instituția, în baza protocoalelor, făcea schimb de informații cu procurorii, intervenea activ în anchete și supraveghea desfășurarea acestora, era instanța simplă, alcătuită dintr-un singur magistrat. Acolo, interesul era același ca pe întreaga verticală. Obținerea unei condamnări în primă instanță în toate situațiile în care subiectul era monitorizat și urma să fi executat politic. Numai că numărul judecătorilor este foarte mare. În plan local, aceștia ar fi putut refuza în anumite situații, cunoscând persoana inculpatului, să dea o condamnare la comandă. Și, de aceea, SRI se concentra asupra celorlalte instanțe.

Invariabil, de câte ori s-a pierdut un proces penal, iar inculpatul a fost găsit nevinovat în primă instanță, DNA a făcut recurs, astfel încât s-a ajuns la un complet de 2 judecători și, apoi, la unul de 3, la Curtea de Apel. Am fi naivi să ne imaginăm că SRI s-a concentrat să influențeze politic un complet de 5, dar a neglijat completul de 3.

Adevărul este că binomul sau trinomul, pentru a putea acționa politic în materie penală, s-a concentrat asupra completurilor de 3 judecători. Pentru că, practic, acestea îi trimiteau după gratii pe cei vizați. Exceptându-i pe înalții demnitari. Cum erau alcătuite aceste completuri de 3? Am arătat în demersul meu editorial de ieri că președintele completului era numit de către șeful de secție și aprobat de colegiul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Și afirmam, pe bună dreptate, că aceasta nu era o procedură de desemnare aleatorie. Și, ca atare, șansa inculpatului de a obține o sentință echitabilă la capătul unui proces corect era foarte mică. Evident, mă refer în general la procesele monitorizate politic. Numai că situația completurilor de 3 a fost și este mult mai gravă. În sensul că niciun judecător din cei trei nu a fost și nu este desemnat în mod aleatoriu. Practic, ei sunt propuși de către șefii de secții, ca regulă ținându-se cont inclusiv de relația de prietenie dintre aceștia. Șansa unui porces echitabil în aceste condiții scade exponențial.

Și, în aceste condiții, este cât se poate de firesc să ne punem următoarea întrebare: dacă în cazul completului de 5, numirea arbitrară a unui singur judecător, așa cum s-a întâmplat până de curând, se soldează cu o nulitate absolută a procesului, cum să nu fie lovit de nulitate absolută un proces administrat de trei judecători, toți trei fiind desemnați arbitrar?

Sunt conștient de faptul că „sistemul", care se zgâlțâie din toate balamalele, a fost silit de circumstanțe să cedeze în cazul completului de 5, recunoscând nulitatea absolută a sentințelor penale și numai în condițiile în care persoana vătămată reacționează într-un interval de 30 de zile. Numărul acestor situații este mic, astfel încât „sistemul" poate sacrifica un număr limitat de procese, pentru a se menține pe poziții toate celelalte. Ceea ce s-a și întâmplat, în bocetul general al fanilor troicăi SRI-DNA-Înalta Curte. E mult mai greu însă ca „sistemul" să se recunoască învins în cazul completurilor de 3 judecători. Aici se va desfășura una dintre marile bătălii pentru însănătoșirea și reabilitatea Justiției. Și, evident, pentru repararea unor nedreptăți mult mai numeroase în completurile de 3.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Cum a tropăit Dumbravă-SRI în completul de 3

Postat la: 28.12.2018 |

0

Atunci când a afirmat public faptul că SRI a transformat Justiția într-un „câmp tactic", Dumitru Drumbravă s-a gândit, cum era și firesc, conform mentalității binomului și trinomului, la întreaga verticală a sistemului judecătoresc. Înalta Curte și, în geneal, completurile de 5 judecători erau doar culmea, vârful acestei construcții. Dar fundamentul erau completurile de 3. Evident, SRI acționa și asupra judecătorilor luați în parte. Cazul completurilor alcătuite dintr-un singur magistrat. Dar miezul se afla în completul de 3.

Primul aliniament vizat de Serviciul Român de Informații, după ce instituția, în baza protocoalelor, făcea schimb de informații cu procurorii, intervenea activ în anchete și supraveghea desfășurarea acestora, era instanța simplă, alcătuită dintr-un singur magistrat. Acolo, interesul era același ca pe întreaga verticală. Obținerea unei condamnări în primă instanță în toate situațiile în care subiectul era monitorizat și urma să fi executat politic. Numai că numărul judecătorilor este foarte mare. În plan local, aceștia ar fi putut refuza în anumite situații, cunoscând persoana inculpatului, să dea o condamnare la comandă. Și, de aceea, SRI se concentra asupra celorlalte instanțe.

Invariabil, de câte ori s-a pierdut un proces penal, iar inculpatul a fost găsit nevinovat în primă instanță, DNA a făcut recurs, astfel încât s-a ajuns la un complet de 2 judecători și, apoi, la unul de 3, la Curtea de Apel. Am fi naivi să ne imaginăm că SRI s-a concentrat să influențeze politic un complet de 5, dar a neglijat completul de 3.

Adevărul este că binomul sau trinomul, pentru a putea acționa politic în materie penală, s-a concentrat asupra completurilor de 3 judecători. Pentru că, practic, acestea îi trimiteau după gratii pe cei vizați. Exceptându-i pe înalții demnitari. Cum erau alcătuite aceste completuri de 3? Am arătat în demersul meu editorial de ieri că președintele completului era numit de către șeful de secție și aprobat de colegiul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Și afirmam, pe bună dreptate, că aceasta nu era o procedură de desemnare aleatorie. Și, ca atare, șansa inculpatului de a obține o sentință echitabilă la capătul unui proces corect era foarte mică. Evident, mă refer în general la procesele monitorizate politic. Numai că situația completurilor de 3 a fost și este mult mai gravă. În sensul că niciun judecător din cei trei nu a fost și nu este desemnat în mod aleatoriu. Practic, ei sunt propuși de către șefii de secții, ca regulă ținându-se cont inclusiv de relația de prietenie dintre aceștia. Șansa unui porces echitabil în aceste condiții scade exponențial.

Și, în aceste condiții, este cât se poate de firesc să ne punem următoarea întrebare: dacă în cazul completului de 5, numirea arbitrară a unui singur judecător, așa cum s-a întâmplat până de curând, se soldează cu o nulitate absolută a procesului, cum să nu fie lovit de nulitate absolută un proces administrat de trei judecători, toți trei fiind desemnați arbitrar?

Sunt conștient de faptul că „sistemul", care se zgâlțâie din toate balamalele, a fost silit de circumstanțe să cedeze în cazul completului de 5, recunoscând nulitatea absolută a sentințelor penale și numai în condițiile în care persoana vătămată reacționează într-un interval de 30 de zile. Numărul acestor situații este mic, astfel încât „sistemul" poate sacrifica un număr limitat de procese, pentru a se menține pe poziții toate celelalte. Ceea ce s-a și întâmplat, în bocetul general al fanilor troicăi SRI-DNA-Înalta Curte. E mult mai greu însă ca „sistemul" să se recunoască învins în cazul completurilor de 3 judecători. Aici se va desfășura una dintre marile bătălii pentru însănătoșirea și reabilitatea Justiției. Și, evident, pentru repararea unor nedreptăți mult mai numeroase în completurile de 3.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE