• Tweet

Ocupată fiind lumea întreagă ba cu criza medicală SARS COVID 2 sau cu dezvăluirea primelor dovezi materiale ale unei tentative de eliminare a unei președinții americane prin colapsul răsunător al dosarului generalului Flynn, societatea românească pare a fi trecut cu vederea una dintre cele mai acide declarații politice a premierului ungar Orban.

Vineri dimineată, când Bucureștii efectiv duduiau de la zgomotul făcut de motocicliștii liberați de distanțarea socială, la Budapesta, din confortul unei puteri masive și maximale pe care Viktor Orban și-a construit-o și prin exploatarea constituțională a crizei medicale, un mesaj clar a sosit pe calea undelor. Trecutele copilării iohanniste cu prezentarea lui Cioalcu negociind Ardealul în penumbra camerelor secrete ale Parlamentului României, coteriile locale privind autonomii care mai de care locale și neapărat finanțate din banii UE au dispărut în fața poziției asumate de guvernul Orban.

În urmă cu câteva zile, guvernul Orbán a fost lovit de o justiție ungară, acuzată deseori că face jocuri aflat în coliziune cu interesele europeniste ale națiunii. Pentru cei care nu cunosc povestea, doresc să remaintesc că, de ani buni, un grup de copii romi din Gyöngyöspata, un sat mai mare din județul Heves, au fost scoși din cadrul populației școlare generale, fiind organizate clase speciale pentru ei, astfel că instrumentarul general educațional folosit să fie redus pentru nevoile, pe care populația majoritară le-a considerat ca fiind inferioare necesarului său general. Separați fiind, în școlile din mai multe regiuni ale Ungariei, romii susțin că nu au avut acces la același nivel de educație și cultură, fiind considerabil dezavantajați mai târziu în viață. După ani de litigii, li s-a acordat o compensație monetară de aproape 40 000 de Euro.

Pentru a preveni viitoare astfel de procese, a căror publicitate internațională este foarte negativă și pentru a înlătura spectrul montenizării, inerente unei economii de piață, Guvernul Orbán și-a declarat intenția fermă de a nu onora nici un fel de decizie judiciară pe speța respectivă, în prezent sau în viitor, care să despăgubească pe cei segregați. În schimb, guvernul a oferit „oportunități educaționale" de un tip nespecificat în locul acceptării pretențiilor financiare serioase ale romilor. După o oarecare ezitare, reclamanții au decis să meargă până la cea mai înaltă instanță maghiară din Ungaria denumită Kúria (Curia Supremă a Ungariei). Un judecător a decis în favoarea comunității de romi din Gyöngyöspata. Banii acordați de către nivelele inferioare ale justiției ungare trebuie plătiți.
Pe fundalul acestei saga judiciare de tip nou, interviul acordat de către Viktor Orban capătă valențe noi și deosebit de tăioase. La întrebarea pregătită special de către propaganda guvernului său, despre decizia Kuriei ungare, Orban a declarat sus și tare că o astfel de decizie, crează precedentul ca o minoritate, oricare ar fi aceea să își impună punctul de vedere prin decizii judecătorești.

"Abordez problema întrebând dacă maghiarii se pot simți acasă în propria lor țară. Adică, în orașele și satele lor. Întrebarea este dacă Ungaria este o țară în care un grup minoritar poate construi un astfel de sistem sau rețea cu care își poate impune cu forța, în mod permanent, voința asupra majorității. Sau, vrem să trăim într-o țară în care, deși există minorități și majorități și avem respect unul pentru celălalt, majoritatea este în continuare majoritatea. Iar această majoritate trebuie să se simtă ca acasă. Nu se poate întâmpla ca pentru ca o minoritate să se simtă ca acasă, majoritatea trebuie să se simtă ca niște străini în propriile orașe, sate sau patrie. Acest lucru nu este acceptabil. Și cât voi fi premier, nu se va întâmpla nimic. Pentru că aceasta este țara noastră, și văd că acest întreg dosar a fost inițiat de organizațiile Soros. Astfel, această problemă nu a apărut din senin."

Răspunsul lui Orban este extrem de dur și extrem de serios. Practic, prin ceea ce a declarat, reiterează modelul hungaric de dominație națională, etnocentric și unic statal. Mai mult promovează teoria dragă oricărui model totalitar politic al secolului trecut, prin care majoritatea, indiferend de culoare, religie sau gen trebuie să aibă dreptul de a își impune viziunile sociale sau politice. Este o declarație de extrem naționalism, fără fundament în epoca contemporană și care demonstrează o involuție a culturii politice budapestene.

Răspunsul lui Viktor Orban, pune o problemă severă, de data aceasta puterii de la București. Parfumați cu miros de Europă multilateral dezvoltată, politicienii de la Cotroceni și aiurea au crezut că pot lansa atacul naționalist de tip Vadim Tudor la adresa PSD, fără a întelege că etnocentrismul promovat de propaganda vânzarii Ardealului seamănă izbitor cu cel promovat de politicile guvernului Orban de la Budapesta. Avînd în vedere naționalismul agresiv declanșat în numele unui joc politicianist de trei lei, imersia în lumea discriminării și a separării societății în majoritate și minoritate, propune doar soluții discriminatorii la nivelul cetățeanului.

În Ungaria minoritățile ca cele rome sunt oficial discriminate în procesul public de învățământ, deci formula etnocentrismului este nu numai nocivă dar și perfect ilegală. Observăm acest principiu manifestându-se în cele două județe românești cu populație maghiară majoritară. Efectul nociv este la fel, iar izolarea lingvistică, economică și informațională a maghiarilor printr-un proces permanent de tribalizare a majorității în raport cu minoritatea, produce mari diferențe, în primul rând economice și de nivel de trai cu celălalte zone ale țării. Așa cum romii au pierdut prin segrarea educțională, parte importantă a propriei lor integrări în Ungaria, fenomenul majorității cu orice preț devine nociv în România, căci a dus la o extrem de mare izolare și inadecvare a minoriății naționale maghiare în interiorul României.

Argumentele tribale ale lui Viktor Orban au fost accelerate și de decizia Curții de Justiție Europeană (aceeași instituție care a creat discomfortul masiv constituțional din Germania, acum 5 zile) prin care se consideră că imigranții ilegali cazați în taberele de refugiați construite între Serbia și Ungaria, sunt de fapt deținuți în lagăre de detenție ilegale. În doar o săptâmnă, două decizii fără apel, una a Curții Supreme și alta europeană provoacă deja iritarea lui Orban. El vede de altfel o legătură strânsă între cele două judecăți, considerând că țara sa este atacată fundamental de către Soros și birocrația ilegală de la Bruxelles. Amestecând cele două narative, Orban reface formula etnocentrică a unei națiunii aflate sub asediul forțelor străine care doresc dispariția ei. Ca atare, jocul lui poate fi doar o adâncire a naționalismului deja cunoscut sau un nou narativ anti european. Puterea de la București ar trebui să fie foarte atentă la acest joc. Marcel Ciolacu și partidul său dezagregat sigur nu fac parte din el.

H.D. Hartmann