• Tweet

Iată cum, din nou, România se lasă prinsă în jocul marilor interese europene, oferind unora și altora pe tavă vulnerabilități reale sau imaginare. Și, astfel, intră pe masa de disecție a Parlamentului European. Extrem de convenabil pentru unii. Și vom vedea de ce. Și, după ce vom vedea, vom putea înțelege cu exactitate cum funcționează acest mecanism prin care interesele României sunt sacrificate.

Războiul hibrid desfășurat împotriva României, având drept miză excepționalele resurse ale acestui stat, poziționarea geostrategică, precum și acapararea forței de muncă, este declanșat din exterior, dar funcționează utilizând din plin o coloană a cincea constituită din trădători conștienți și din trădători inconștienți. În plus, chiar în această perioadă, în Uniunea Europeană se mai joacă o carte. Extrem de importantă pentru viitorul ciclu de patru ani. Să vedem cum decurge războiul hibrid din această perspectivă.

Uniunea Europeană se va reconfigura din punct de vedere politic. În curând, în toate statele urmează alegerile pentru Parlamentul European. În fiecare dintre statele membre, bătălia este acerbă, fiecare partid făcând eforturi pentru a ocupa cât mai multe locuri. La capătul acestui proces, vom vedea cât de solidă este consistența grupurilor parlamentare de la nivelul Uniunii Europene și a putea fi luată temperatura partidelor politice și a familiilor de partide. Vor fi menținute actualele alianțe sau vom avea alianțe noi. În urma alegerilor și negocierilor politice, va urma desemnarea șefilor de comisii precum și a staff-ului executiv al Parlamentului Eurpean. Ca să nu mai vorbim de faptul că actuala Comisie își va înceta activitatea urmând ca, în funcție de algoritmul politic, dar și de alianțe și negocieri, să fie propuși și aleși noi comisari europeni. Vom avea deci un nou Guvern al Europei. Ce loc va ocupa România în acest proces și în viitoarea configurație europeană și de ce punerea la zid a Guvernului României, care are loc chiar în aceste zile, este o consecință a jocurilor politice care se fac la nivelul continentului și cum acest eveniment dureros este de natură să influențeze modul în care se vor realinia planetele UE?

Familia socialiștilor europeni este interesată ca în ciclul următor să domine Uniunea Europeană. La nivelul Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului. Bătălia cu popularii europeni este și va fi dură. Iar România dispune de cel mai puternic partid socialist din Europa, care, în plus, se află la guvernare și probabil va da numărul cel mai mare de europarlamentari ai stângii. Este limpede că popularii europeni au tot interesul să diminueze potențialul electoral al PSD și, dacă este cumva posibil, să contrbuie la măturarea acestui partid de la putere. Situația României este însă și mai delicată și mai fragilă dacă ne gândim la faptul că, înainte de a da o bătălie cu popularii europeni pentru a le lua locul la cârma UE, socialiștii au de dus și un război intern. În acest război intern, România, cu cel mai puternic partid socialist de pe continent, poate juca un rol cu totul și cu totul special. Asumarea însă a unui asemenea rol nu poate fi pe placul celorlalți socialiști. Din această perspectivă, țara noastră joacă un fel de rol de urs, căruia frații săi se precipită pentru a-i pune o botniță și pentru a-l dresa să joace convenabil pentru partidele socialiste din țările europene cu o economie mai dezvoltată.

Din toate aceste motive descrise succint mai sus, cărora li se adaugă firește și încrâncenata luptă internă declanșată de frontul anti-PSD în frunte cu Klaus Iohannis, s-a născut această oribilă punere în scenă, prin care Parlamentul European urmează să analizeze situația statului de drept din România și așa-zisa periclitare a independenței Justiției de către Guvern și majoritatea parlamentară. A fost ușor în acest context internațional ca războiul intern de gherilă, care are drept pretext independența Justiției, să fie transferat în Parlamentul European, un organism extrem de sensibil atunci când se pune problema priorității forței dreptului asupra dreptului forței. În paranteză fie spus, este extrem de interesant să urmărim cum, în România, ambele tabere declară că susțin lupta împotriva corupției, statul de drept și independența Justiției. Și, în același timp, se acuză reciproc de contrariu. Așadar Viorica Dăncilă este prinsă în acest clește intern, peste care se suprapune un clește extern. Războiul de gherilă intern a pregătit terenul pentru războiul de gherilă extern - a se citi războiul hibrid - iar rezultatul războiului de gherilă extern va avea efecte puternice asupra rezultatului final al confruntării interne.

Ca de obicei, majoritatea parlamentară PSD plus ALDE, pe de-o parte, și Guvernul, de cealaltă parte, au fost incapabile să comunice în plan extern constant și convingător în legătură cu proiectele politice în curs și cu obiectivele pe care le au în vedere, precum și cu intențiile pentru proiectele viitoare. Opinia publică din afara României este în ceață în ceea ce ne privește. O situație extrem de convenabilă pentru prestigiditatorii de la nivelul Uniunii Europene, care încearcă să obțină mai multă putere pentru ei înșiși pe seama României. Și ce se poate întâmpla în definitiv la Bruxelles, în Parlamentul European?

În mod cert, România va fi ținută într-un picior și pusă în discuție. Adversarii majorității PSD plus ALDE și ai Guvernului Dăncilă din Parlamentul European de bună credință fiind, bine informați fiind sau de rea credință fiind și neinformați fiind, vor încerca din răsputeri să puncteze. Se aude astăzi că ar fi posibil să aibă loc o dezbatere neurmată însă de o rezoluție. Cu sau fără rezoluție însă, ceea ce se întâmplă a Bruxelles este de rău augur. Pentru că, inevitabil, într-o măsură mai mare sau într-o măsură mai mică, majoritatea PSD plus ALDE și Guvernul acestei majorități vor fi arătate cu degetul, iar parlamentarii le vor bate obrazul pentru că ar pune în pericol prin noua legislație penală lupta anticorupție și independența Justiției. Gazul va fi turnat peste foc atunci când se va discuta despre protestele din 10 august și reprimarea acestora. În toată această operație pe cord deschis care va avea loc la Bruxelles, premierul României va fi în defensivă. Și acesta este lucrul cel mai rău.

Un jucător aflat permanent în defensivă nu poate să nu piardă la un momemt dat. Majoritatea PSD plus ALDE a uitat încă de la victoria zdrobitoare pe care a obținut-o în alegeri că cea mai bună apărare e atacul. În tot acest interval de timp, în care s-a pregătit această operațiune de punere în dificultate a României, majoritatea PSD plus ALDE, Executivul, parlamentarii acestei majorități precum și asociațiile de magistrați care încurajează procesul de reformare în sens pozitiv a Justiției, ar fi avut posibilitatea și după opinia mea, obligația morală de a acționa la nivelul Uniunii Europene pentru a explica de ce obiectivul real al celor aflați la putere în România este nu de a călări Justiția ci, dimpotrivă, de a-i asigura o independență reală. În acest sens, protocoalele trebuiau traduse și prezentate cu toate explicațiile necesare tuturor celor interesați. Dacă ne gândim numai și numai la acest capitol, ne putem da ușor seama că atât cei care în mod deliberat acționează împotriva Guvernului României și a PSD, cât și cei care o fac din ignoranță sau din dezinformare și-ar putea schimba atitudinea sau ar putea fi determinați să o facă, dacă ar fi puși în fața evidenței. Dacă ar fi puși în situația de a citi și de a înțelege cum, prin intermediul protocoalelor, Justiția a fost în ultimii 16 ani mai degrabă captivă decât liberă. Și cum statul de drept a fost transformat într-o formă lipsită de conținut. Unii și-ar fi putut schimba opinia, iar ceilalți nu ar mai fi avut muniția necesară pentru a da de pământ cu România.

Din această perspectivă, eu unul nu am nici cea mai mică satisfacție dacă opera de „demascare" a Guvernului României și a majorității politice din România se va finaliza sau nu cu o rezoluție. Iar dacă va fi o rezoluție, puțin contează când va fi. M-ar interesa mai degrabă să văd cum frontul PSD nu cedează în plan intern frontului anti-PSD iar în plan extern trece de la defensivă la ofensivă. Pentru că și România are de jucat o carte importantă la nivelul UE. Să o joace!

Sorin Rosca Stanescu