Frauda fiscală săvârșită de bănci

Postat la: 03.08.2017 |

Frauda fiscală săvârșită de bănci

Este oficial. Sistemul bancar din România fraudează sistematic și masiv bugetul de stat. Este vorba de miliarde și miliarde de euro. Și nimeni nu intervine. Nici Banca Națională. Nici ANAF. Și cu atât mai puțin procurorii. Între timp, băncille comerciale realizează câștiguri colosale. Cine le protejează?

Ministrul Finanțelor din România a făcut publică o informație explozivă. Și anume că 75% dintre băncile comerciale raportează în ultimii cinci ani pierderi. Și, ca urmare, nu plătesc niciun ban sub formă de impozit pe profit la bugetul de stat. Dintre cele doar 15 bănci însemnate că au raportat profit, doar puține au făcut-o în toți cei cinci ani de referință. Întrucât veniturile sistemului bancar sunt colosale, iar profiturile reale sunt pe măsură, rezultă că, prin fel de fel de artificii, toate cu desăvârșire ilegale, sistemul bancar a creat o uriașă gaură în economia națională. Să deschidem puțin ochii. Să observăm că, în timp ce cei mai mulți dintre clienții băncilor comerciale se mențin cu chiu cu vai la un nivel de supraviețuire, fie că sunt români care-și depun acolo micile economii, fie că sunt români care se împrumută, plătind mari dobânzi, și mai ales în timp ce sute de mii de români sunt în stare de faliment personal și zeci de mii de firme se află în aceeași situație, și unii și alții clienți ai băncilor, acestea se întrec în a-și ridica blocuri elegante pe care le mobilează cu tot ce este mai scump, plasând în parcări limuzine de lux. Salariile și alte beneficii ale staff-urilor din sistemul bancar sunt la rândul lor colosale.

Cum s-a ajuns în această situație? Aparent, răspunsul este simplu. În lipsa unui control adecvat, băncile au făcut ce le-a tăiat capul. Practic, și-au externalizat în diverse moduri profiturile pentru ca, la bilanț, să obțină un zero. Sau chiar un minus. Externalizarea profiturilor nu se poate face decât prin fraudă. Au scos sume uriașe de bani sub formă de cheltuieli, plătind de pildă servicii de consultanță. Bani care, într-un fel sau altul, se duceau către băncile mamă localizate în marile capitale ale lumii. Au creat nenumărate offshore-uri pretutindeni în lume, acolo unde legislația a permis, și-au jumulit propriile creanțe deținute împotriva unor cetățeni români sau a unor firme românești. Și-au plătit salarii și bonusuri exorbitante. Au asigurat pentru funcționarii lor, mai ales pentru cei străini, vile de lux plătite cu chirii mari și concedii de lux. Nu mai insist. Modalitățile prin care au fost sifonați banii sunt extrem de diverse. În alte state, toate aceste cheltuieli care bat la ochi sunt urmărite. Atât de băncile naționale, cât și de fisc sau, atunci când este cazul, de procurori. Pentru că, într-un stat de drept, autoritățile au datoria să-și protejeze bugetele de venituri. Doar în România și poate și în alte state bananiere situația e diferită. Nu este de mirare faptul că, atunci când majoritatea PSD plus ALDE a anunțat că intenționează să instituie impozitul pe cifra de afaceri, băncile au sărit ca arse în sus. Finanțând în secret o întreagă campanie antiguvernamentală. Nu este de mirare că reprezentanți și funcționari din sistemul bancar au ieșit cu mic cu mare să demonstreze în fața Guvernului împotriva unor inițiative din programul PSD plus ALDE. Și nu este deloc de mirare că, practic, acest program a fost blocat.

În timp ce băncile mamă, cele din marile capitale ale lumii, înregistrează profituri fabuloase iar băncile pui, cele din state precum România anunță profit zero sau chiar pierderi, ambasadele din Uniunea Europeană sau chiar primii miniștri fac presiuni continue asupra autorităților de la București, în sensul blocării oricărui demers prin care băncile ar urma să fie controlate. Sub pretextul că orice control sau orice schimbare de natură legislativă, făcută cu obiectivul de a controla mai atent sifonarea banilor din propriul buget, ar fi de natură să inhibe activitatea bancară. Și că, vezi Doamne, un control mai riguros, ar fi îndreptat împotriva statului de drept. Așa se și explică de ce, în ciuda faptului că aici vorbim clar de activități continue de mega-corupție, DNA nu controlează derapajele reale ale mediului bancar. Când și-au vârât nasul într-o bancă, procurorii DNA au făcut-o exclusiv pentru a-i executa pe unii clienți sau funcționari români.

Avem de-a face în mod cert cu o politic antinațională. Iar în cealaltă parte avem de-a face cu un Guvern laș, gata să facă orice fel de compromisuri, pe mulți bani publici, pentru a nu deranja cumva sistemul bancar și pentru a nu-și ridica împotrivă autoritățile altor state. Cât de simplu ar fi dacă băncile ar fi impozitate în funcție nu de profiturile false sau inexistente pe care le raportează, ci de cifra de afaceri. Cifra de afaceri este un indicator cât se poate de precis. Dacă băncile ar fi impozitate pe cifra de afaceri, nici măcar n-ar mai trebui controlată actvitatea lor. Pentru că nu ar avea nici cel mai mic interes să trișeze. La capătul acestui demers editorial nu pot însă să nu mă întreb cu groază, ce a făcut în tot acest timp Banca Națională a României. A cărei primă misiune este aceea de a proteja leul. Iar următoarea primă misiune, pentru care funcționarii de acolo încasează bani grei, este să supravegheze sistemul bancar. Tocmai pentru a nu se produce asemenea derapaje.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Frauda fiscală săvârșită de bănci

Postat la: 03.08.2017 |

0

Este oficial. Sistemul bancar din România fraudează sistematic și masiv bugetul de stat. Este vorba de miliarde și miliarde de euro. Și nimeni nu intervine. Nici Banca Națională. Nici ANAF. Și cu atât mai puțin procurorii. Între timp, băncille comerciale realizează câștiguri colosale. Cine le protejează?

Ministrul Finanțelor din România a făcut publică o informație explozivă. Și anume că 75% dintre băncile comerciale raportează în ultimii cinci ani pierderi. Și, ca urmare, nu plătesc niciun ban sub formă de impozit pe profit la bugetul de stat. Dintre cele doar 15 bănci însemnate că au raportat profit, doar puține au făcut-o în toți cei cinci ani de referință. Întrucât veniturile sistemului bancar sunt colosale, iar profiturile reale sunt pe măsură, rezultă că, prin fel de fel de artificii, toate cu desăvârșire ilegale, sistemul bancar a creat o uriașă gaură în economia națională. Să deschidem puțin ochii. Să observăm că, în timp ce cei mai mulți dintre clienții băncilor comerciale se mențin cu chiu cu vai la un nivel de supraviețuire, fie că sunt români care-și depun acolo micile economii, fie că sunt români care se împrumută, plătind mari dobânzi, și mai ales în timp ce sute de mii de români sunt în stare de faliment personal și zeci de mii de firme se află în aceeași situație, și unii și alții clienți ai băncilor, acestea se întrec în a-și ridica blocuri elegante pe care le mobilează cu tot ce este mai scump, plasând în parcări limuzine de lux. Salariile și alte beneficii ale staff-urilor din sistemul bancar sunt la rândul lor colosale.

Cum s-a ajuns în această situație? Aparent, răspunsul este simplu. În lipsa unui control adecvat, băncile au făcut ce le-a tăiat capul. Practic, și-au externalizat în diverse moduri profiturile pentru ca, la bilanț, să obțină un zero. Sau chiar un minus. Externalizarea profiturilor nu se poate face decât prin fraudă. Au scos sume uriașe de bani sub formă de cheltuieli, plătind de pildă servicii de consultanță. Bani care, într-un fel sau altul, se duceau către băncile mamă localizate în marile capitale ale lumii. Au creat nenumărate offshore-uri pretutindeni în lume, acolo unde legislația a permis, și-au jumulit propriile creanțe deținute împotriva unor cetățeni români sau a unor firme românești. Și-au plătit salarii și bonusuri exorbitante. Au asigurat pentru funcționarii lor, mai ales pentru cei străini, vile de lux plătite cu chirii mari și concedii de lux. Nu mai insist. Modalitățile prin care au fost sifonați banii sunt extrem de diverse. În alte state, toate aceste cheltuieli care bat la ochi sunt urmărite. Atât de băncile naționale, cât și de fisc sau, atunci când este cazul, de procurori. Pentru că, într-un stat de drept, autoritățile au datoria să-și protejeze bugetele de venituri. Doar în România și poate și în alte state bananiere situația e diferită. Nu este de mirare faptul că, atunci când majoritatea PSD plus ALDE a anunțat că intenționează să instituie impozitul pe cifra de afaceri, băncile au sărit ca arse în sus. Finanțând în secret o întreagă campanie antiguvernamentală. Nu este de mirare că reprezentanți și funcționari din sistemul bancar au ieșit cu mic cu mare să demonstreze în fața Guvernului împotriva unor inițiative din programul PSD plus ALDE. Și nu este deloc de mirare că, practic, acest program a fost blocat.

În timp ce băncile mamă, cele din marile capitale ale lumii, înregistrează profituri fabuloase iar băncile pui, cele din state precum România anunță profit zero sau chiar pierderi, ambasadele din Uniunea Europeană sau chiar primii miniștri fac presiuni continue asupra autorităților de la București, în sensul blocării oricărui demers prin care băncile ar urma să fie controlate. Sub pretextul că orice control sau orice schimbare de natură legislativă, făcută cu obiectivul de a controla mai atent sifonarea banilor din propriul buget, ar fi de natură să inhibe activitatea bancară. Și că, vezi Doamne, un control mai riguros, ar fi îndreptat împotriva statului de drept. Așa se și explică de ce, în ciuda faptului că aici vorbim clar de activități continue de mega-corupție, DNA nu controlează derapajele reale ale mediului bancar. Când și-au vârât nasul într-o bancă, procurorii DNA au făcut-o exclusiv pentru a-i executa pe unii clienți sau funcționari români.

Avem de-a face în mod cert cu o politic antinațională. Iar în cealaltă parte avem de-a face cu un Guvern laș, gata să facă orice fel de compromisuri, pe mulți bani publici, pentru a nu deranja cumva sistemul bancar și pentru a nu-și ridica împotrivă autoritățile altor state. Cât de simplu ar fi dacă băncile ar fi impozitate în funcție nu de profiturile false sau inexistente pe care le raportează, ci de cifra de afaceri. Cifra de afaceri este un indicator cât se poate de precis. Dacă băncile ar fi impozitate pe cifra de afaceri, nici măcar n-ar mai trebui controlată actvitatea lor. Pentru că nu ar avea nici cel mai mic interes să trișeze. La capătul acestui demers editorial nu pot însă să nu mă întreb cu groază, ce a făcut în tot acest timp Banca Națională a României. A cărei primă misiune este aceea de a proteja leul. Iar următoarea primă misiune, pentru care funcționarii de acolo încasează bani grei, este să supravegheze sistemul bancar. Tocmai pentru a nu se produce asemenea derapaje.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE