• Tweet

Deși de mai mult timp în plină campanie electorală, e adevărat, mascată, sâmbătă președintele Klaus Iohannis a făcut anunțul oficial. Va candida pentru un nou mandat. Începând de sâmbătă, chiar dacă nu o spune răspicat, el și-a început campania electorală. De unul singur, dacă ne gândim că nicio altă persoană reprezentând un partid politic, exceptându-l pe deputatul Liviu Pleșoianu, nu și-a anunțat această intenție. De fapt, Klaus Iohannis nu este singur. Și tocmai de aceea motoarele de campanie sunt turate la maximum. Pe banii cui?

Până la alegerile propriu-zise, urmează să mai treacă mai bine de 16 luni. Mult peste un an. Klaus Iohannis și-a ratat definitiv șansa de a accesa în locul lui Donald Tusk importanta funcție de președinte al Consiliului Europei pe care acesta, după două mandate, urmează să o părăsească la 1 decembrie anul viitor. Încercând să stea cu fundul în două luntrii, președintele României a căzut între ele. Diferendul privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, gestionat așa cum a fost gestionat de Klaus Iohannis, i-a fost acestuia fatal. Punând cruce acestui proiect, el este silit de împrejurări să facă mult prea devreme anunțul privind decizia sa de a candida pentru un nou mandat de președinte al României. Dar acest anunț anticipat are costuri și riscuri.

Personal, îmi exprim convingerea că prin vara anului viitor, acționând în direcția pe care a ales-o, Klaus Iohannis nu numai că nu va câștiga mai multă susținere din partea populației, dar, dimpotrivă, își va pierde mulți dintre simpatizanții de azi. Dacă va ajunge cumva sub 20%, nu va mai candida. După modelul lui Emil Constantinescu, care a renunțat să se mai lupte pentru un al doilea mandat, nu fiindcă ar fi încălcat repetat Constituția, pe care a jurat să o apere, ci pur și simplu pentru că nu a mai beneficiat la momentul potrivit de popularitatea necesară. Dar pentru analiza de față este mai puțin important dacă Iohannis va fi și el sau nu în aceeași situație.

Împins de poziția de offsaid în care s-a plasat în plan extern și care are și alte motive decât cele legate de Ierusalim și împins de asemenea de criza constituțională pe care a generat-o și în care a fost găsit răspunzător de către CCR, Iohannis a decis să intre de acum într-o campanie declarată, asumată și accelerată. Nu este o campanie pentru promovarea României. Nu este o campanie pentru afirmarea acestui stat printre jucătorii relevanți în plan geostrategic ai Uniunii Europene. Nu este o campanie pentru demnitate națională. Și nu este nici măcar o campanie anti-corupție sau pentru statul de drept sau pentru independența Justiției, așa cum, cu obstinație, declară atât de des Klaus Iohannis. Nicidecum! Este pur și simplu un demers politic dedicat propriei persoane și propriului interes. Iohannis vrea un nou mandat și își anunță de la Sibiu intrarea în luptă pentru obținerea lui. Să vedem în ce circumstanțe face acest lucru.

După cum se știe, atât Constituția României cât și legile sub semnul cărora se desfășară campaniile electorale interzic în mod ferm și fără niciun echivoc orice acțiune de natură electorală desfășurată în mediul școlar. Ei bine, Klaus Iohannis a ales să încalce din nou Constituția. El a anunțat că intră în luptă pentru un nou mandat prezidențial fix într-o unitate școlară. Dacă nu a citit Constituția, să nu-i fi spus în prealabil niciun consilier că, făcând acest lucru, sfidează din nou legea? E adevărat, consiliera specialistă în drept constituțional tocmai l-a părăsit printr-o spectaculoasă demisie, după ce a fost împinsă de către președinte, la fel de spectaculos, să sfideze norme legale imperative, amenințând și făcând presiuni împotriva unui judecător al Curții Constituționale.

Dar faptul că Iohannis și-a permis să facă ce mai important anunț electoral într-o unitate școlară este florare la ureche față de ce urmează. Față de celelalte implicații ale anunțului său. Până în prezent, de circa șase luni, Iohannis s-a aflat tot într-o campanie electorală, dar mascată. Începând de sâmbătă, tot ceea ce va spune, tot ceea ce va întreprinde, tot ceea ce va face, va fi în mod corect pus sub semnul campaniei electorale pentru obținerea unui nou mandat. O campanie paralegală. Sau extralegală. Sau nelegală, dacă ne gândim că și din acest punct de vedere legea stabilește un termen începând de la care se poate desfășura în mod oficial o asemeea competiție. Klaus Iohannis devansează acest termen cu un an și câteva luni. Dar asta nu este încă cel mai grav lucru.

Cel mai grav este că Iohannis s-a lansat în campania electorală utilizând banii publici și infrastructura care i-a fost pusă a dispoziție, pentru a conduce instituția prezidențială, infrastructură constând în oameni, în aparatură și în ofițeri SPP și STS, care și ea este suportată în ceea ce privește costurile tot din bani publicii. Dacă domnul Klaus Iohannis s-a deplasat la Sibiu pentru a anunța într-o unitate școlară că va candida pentru un nou mandat, se cheamă că întreg costul acestei deplasări a lui și a celor care l-au însoțit urmează să fie suportat din bani publici. Dar este absolut interzis acest lucru. Sub aspect legal, este absolut interzisă și utilizarea în scop electoral a infrastucturii tehnice și umane a instituției prezidențiale. În plus, el a beneficiat cu acest prilej, transformat într-un prim moment al unei campanii electoale anunțate, de susținerea și de logistica administrației publice locale a Municipiului Sibiu.

Suntem abia la începutul unei campanii electorale murdare. Declanșată, culmea, chiar de către președintele României. Este de așteptat ca acesta să ne rezerve și multe alte surprize. La fel de neplăcute. Și mult mai costisitoare. Ce e de făcut?

Majoritatea parlamentară are obigația să apere Constituția și legile țării. Constituția și legile statului român trebuie apărate la nevoie chiar și în raport cu președintele României. Dar cum? Cea mai simplă soluție este suspendarea și demiterea acestuia printr-un referendum. Odată demis, Klaus Iohannis va fi decuplat de instituțiile statului, pe care în prezent le utilizează într-un scop cel puțin inadecvat. Odată decuplat, Klaus Iohannis va fi silit să intre în legaliate. Să se deplaseze unde vrea și cum vrea pe banii lui și neutilizând în acest scop nici funcționari publici, nici lucrători ai serviciilor secrete și nici fonduri publice. Ei bine, abia în aceste condiții, lui Klaus Iohannis îi pot fi oferite condiții onorabile și echitabile de a-și desfășura ante-campania electorală din ce moment vrea domnia sa. Și pe câți bani dorește. Pentru că, atenție, mai există o lege asupra căreia majoritatea parlamentară nu a umblat și ar trebui să umble. O lege care nu-i cenzurează sub nicio formă pe competitorii politici pentru cheltuielile și demersurile pe care le fac în ante-campanie electorală.

Sorin Rosca Stanescu