Iohannis nu se duce în Secuime cu mâna goală

Postat la: 18.07.2017 |

Iohannis nu se duce în Secuime cu mâna goală

Aflat în plin debut furtunos al campaniei sale electorale pentru obţinerea unui nou mandat prezidenţial, domnul Klaus Iohannis atacă în forţă un important segment electoral, încercând să-l atragă. Acesta este motivul care l-a determinat să întreprindă, sub forma unei vizite de lucru, un desant electoral în Secuime.

După cum se ştie, în cel de-al doilea tur de scrutin, voturile maghiarilor din Covasna şi Harghita contează foarte mult şi pot juca chiar un rol decisiv atunci când între candidaţi există un relativ echilibru. În principiu, electoratul din Covasna şi Harghita este mai dispus să voteze cu un candidat al dreptei decât cu un candidat al stângii. Niciodată însă, până în prezent, voturile din Secuime nu au fost date pe gratis. Pentru carisma candidatului. Sau pentru că acest candidat ar fi de dreapta. Întotdeauna a avut loc o negociere. Şi, fie doar la nivel declarativ, maghiarii din Covasna şi Harghita au mai obţinut câte ceva.

Comunităţile din Covasna şi Hargita sunt rămase în urmă. În ciuda bogăţiilor solului şi subsolului. În special, aşa cum pe drept cuvânt remarca şi preşedintele Klaus Iohannis, infrastructura este deficitară. Este o dovadă că UDMR s-a luptat cu îndârjire pentru atingerea unor obiective politice dar nu a demonstrat aceeaşi îndârjire, ci dimpotrivă, atunci când obiectivele au fost de natură economică. Liderii UDMR au preferat, atunci când au avut de ales, să-şi pună sacii în propria căruţă şi s-au înhămat rar efectiv la muncă pentru a ridica nivelul de viaţă al comunităţilor secuieşti. O masă mare de oameni, cu cât este menţinută mai mult în sărăcie, mizerie şi ignoranţă, cu atât poate fi mai uşor manipulată. Secuimea nu a făcut excepţie de la această regulă. Şi nici UDMR nu a transpirat pentru a schimba lucrurile.

În plan politic, Secuimea a parcurs paşi pe cât de importanţi, pe atât de riscanţi în direcţia obţinerii unei autonomii teritoriale. Nu de puţine ori s-a vorbit pe faţă şi cât se poate de agresiv despre posibilitatea unei secesiuni a Ţinutului Secuiesc. Au existat ameninţări verbale dar şi ameninţări reale în toţi aceşti ani de dezmembrare a României. Mai mult decât atât, pe acest fond inflamat al tensiunilor interetncie, creat de Secuime şi încurajat de UDMR, anul 2018 se anunţă a fi exploziv. Secuii cer nici mai mult nici mai puţin autorităţilor de la Bucureşti să-şi prezinte scuze pentru Marea Unire, pe care ei o văd ca pe un act de anexare forţată a judeţelor locuite de maghiari.

Pentru a agita şi mai mult spiritele, UDMR a introdus în Parlament câteva iniţiative legislative pe care le-a şi negociat atunci când a avut marje de manevră, cum s-a întâmplat recent cu ocazia automoţiunii de cenzură, iniţiative prin care maghiarii de origine secuiască ar putea întreprinde paşi importanţi fie în direcţia secesiunii, fie într-o direcţie aproape la fel de periculoasă, cea a discriminării şi mai pronunţate a românilor în zonele în care aceştia sunt minoritari.

În Secuime, Klaus Iohannis a început prin a ironiza Parlamentul, în sensul că analizează de prea mult timp proiectele de lege avansate de UDMR şi care au drept obiectiv obţinerea treptată, în paşi mici dar siguri, a autonomiei administrative. Preşedintele nu merge în Secuime cu mâna goală. El le va oferi ceva secuilor care făuresc proiecte de separare a judeţelor Covasna şi Harghita de restul ţării. Ce anume le va oferi Klaus Iohannis, vom afla. După opinia mea, acest demers de cucerire al electoratului secuiesc de către viitorul candidat prezidenţial este prematur. Pripit. Şi periculos. Atâta vreme cât Klaus Iohannis nu merge în Secuime pentru a turna apă peste foc. Ci mai degrabă pentru a turna gaz.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Iohannis nu se duce în Secuime cu mâna goală

Postat la: 18.07.2017 |

0

Aflat în plin debut furtunos al campaniei sale electorale pentru obţinerea unui nou mandat prezidenţial, domnul Klaus Iohannis atacă în forţă un important segment electoral, încercând să-l atragă. Acesta este motivul care l-a determinat să întreprindă, sub forma unei vizite de lucru, un desant electoral în Secuime.

După cum se ştie, în cel de-al doilea tur de scrutin, voturile maghiarilor din Covasna şi Harghita contează foarte mult şi pot juca chiar un rol decisiv atunci când între candidaţi există un relativ echilibru. În principiu, electoratul din Covasna şi Harghita este mai dispus să voteze cu un candidat al dreptei decât cu un candidat al stângii. Niciodată însă, până în prezent, voturile din Secuime nu au fost date pe gratis. Pentru carisma candidatului. Sau pentru că acest candidat ar fi de dreapta. Întotdeauna a avut loc o negociere. Şi, fie doar la nivel declarativ, maghiarii din Covasna şi Harghita au mai obţinut câte ceva.

Comunităţile din Covasna şi Hargita sunt rămase în urmă. În ciuda bogăţiilor solului şi subsolului. În special, aşa cum pe drept cuvânt remarca şi preşedintele Klaus Iohannis, infrastructura este deficitară. Este o dovadă că UDMR s-a luptat cu îndârjire pentru atingerea unor obiective politice dar nu a demonstrat aceeaşi îndârjire, ci dimpotrivă, atunci când obiectivele au fost de natură economică. Liderii UDMR au preferat, atunci când au avut de ales, să-şi pună sacii în propria căruţă şi s-au înhămat rar efectiv la muncă pentru a ridica nivelul de viaţă al comunităţilor secuieşti. O masă mare de oameni, cu cât este menţinută mai mult în sărăcie, mizerie şi ignoranţă, cu atât poate fi mai uşor manipulată. Secuimea nu a făcut excepţie de la această regulă. Şi nici UDMR nu a transpirat pentru a schimba lucrurile.

În plan politic, Secuimea a parcurs paşi pe cât de importanţi, pe atât de riscanţi în direcţia obţinerii unei autonomii teritoriale. Nu de puţine ori s-a vorbit pe faţă şi cât se poate de agresiv despre posibilitatea unei secesiuni a Ţinutului Secuiesc. Au existat ameninţări verbale dar şi ameninţări reale în toţi aceşti ani de dezmembrare a României. Mai mult decât atât, pe acest fond inflamat al tensiunilor interetncie, creat de Secuime şi încurajat de UDMR, anul 2018 se anunţă a fi exploziv. Secuii cer nici mai mult nici mai puţin autorităţilor de la Bucureşti să-şi prezinte scuze pentru Marea Unire, pe care ei o văd ca pe un act de anexare forţată a judeţelor locuite de maghiari.

Pentru a agita şi mai mult spiritele, UDMR a introdus în Parlament câteva iniţiative legislative pe care le-a şi negociat atunci când a avut marje de manevră, cum s-a întâmplat recent cu ocazia automoţiunii de cenzură, iniţiative prin care maghiarii de origine secuiască ar putea întreprinde paşi importanţi fie în direcţia secesiunii, fie într-o direcţie aproape la fel de periculoasă, cea a discriminării şi mai pronunţate a românilor în zonele în care aceştia sunt minoritari.

În Secuime, Klaus Iohannis a început prin a ironiza Parlamentul, în sensul că analizează de prea mult timp proiectele de lege avansate de UDMR şi care au drept obiectiv obţinerea treptată, în paşi mici dar siguri, a autonomiei administrative. Preşedintele nu merge în Secuime cu mâna goală. El le va oferi ceva secuilor care făuresc proiecte de separare a judeţelor Covasna şi Harghita de restul ţării. Ce anume le va oferi Klaus Iohannis, vom afla. După opinia mea, acest demers de cucerire al electoratului secuiesc de către viitorul candidat prezidenţial este prematur. Pripit. Şi periculos. Atâta vreme cât Klaus Iohannis nu merge în Secuime pentru a turna apă peste foc. Ci mai degrabă pentru a turna gaz.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE