• Tweet

În ultimii 7-8 ani a devenit tot mai vizibil că România nu mai este condusă de președinții aleși (Klaus Iohannis, Nicușor Dan) și de premierii desemnați (Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Nicolae Ciucă, Ion Marcel Ciolacu, Ilie Gavril Bolojan), ci de anumiți șefi ai unor servicii secrete, care acționează preponderent la comandă străină.

În acești ani s-a prefigurat o juntă militară constituită din șefii actuali ai SPP și SRI și din șeful operativ al Ministerului Administrației și Internelor. Concret, această juntă este constituită din directorul SPP, generalul Lucian Silvan Pahonțu, alintat "Nea Lucică", directorul interimar al SRI, generalul Răzvan Ionescu, alintat "Răzvănel", care este dublat de primul adjunct interimar, generalul Adrian Ciocârlan, și primul adjunct al ministrului de interne, chestorul general de poliție Bogdan Despescu, poreclit "Viespescu". Generalul Pahonțu este șeful SPP de două decenii, generalul Ionescu a fost numit șef operativ al SRI cu opt ani în urmă, iar de doi ani este director interimar, în timp ce chestorul Despescu este șeful operativ al Ministerului de Interne de șase ani.

Junta militară este definită drept un grup militar care controlează puterea în stat, după ce a preluat-o cu forța, în urma unei lovituri de stat, și care, de regulă, exercită ulterior o dictatură militară pentru a menține puterea. Ultima juntă militară din Europa a fost dictatura sau regimul coloneilor din Grecia, care a deținut puterea în perioada 1967 - 1974 și a fost condusă de colonelul Ghiorghios Papadoupulos, care a deținut funcția de prim-ministru. Dictatura coloneilor a fost caracterizată prin anticomunism, restricții asupra drepturilor și libertăților civile, arestarea, torturarea și exilarea oponenților politici. Coloneii greci au pierdut puterea după ce au încercat să anexeze Ciprul, iar zona de nord a insulei a fost ocupată de armata Turciei, fiind proclamată Republica Turcă a Ciprului de Nord. Regimul coloneilor din Grecia a fost sub control și la ordin american.

O juntă militară renumită din istoria mai recentă a fost junta generalilor care a condus dictatorial Argentina în perioada 1976 - 1983, în care au fost uciși sau au dispărut între 9.000 și 30.000 de disidenți politici sau persoane suspectate de comunism, socialism, anarhism sau peronism de stânga. Junta a fost constituită din cei trei generali comandanți ai forțelor armate terestre, aeriene și maritime și a fost condusă de generalul Jorge Rafael Videla, arestat și condamnat ulterior la închisoare pentru crime împotriva umanității. Această juntă a înlăturat-o de la putere în 1976, printr-o lovitură de stat, pe președinta Isabel Peron și a pierdut puterea în 1983, după înfrângerea Argentinei de către Marea Britanie în războiul pentru Insulele Falkland/ Malvine. Junta argentiniană a acționat la comanda SUA, direcționată îndeosebi prin CIA.

Junta militară care acționează din umbră în România nu a recurs la represiuni sângeroase, cel puțin deocamdată, dar este sesizabilă în ultimele luni sporirea vigilenței statale și îngrădirea unor drepturi și libertăți politice. Este tot mai evident faptul că principalul obiectiv al acesteia îl constituie combaterea și contracararea organizațiilor, manifestărilor și personalităților suveraniste din țara noastră. Suveranismul asociat injust cu extremismul a devenit noua sperietoare în locul comunismului. După cum se poate observa, după o perioadă, în genere de 7-8 ani, dictatorii au fost înlăturați, arestați si condamnați sau surghiuniți. Sub acest aspect, li se apropie sorocul generalilor suspomeniți din Romania.

Generalul Pahonțu a preluat și amplificat rolul generalului Coldea

Șeful suprem al juntei din România este directorul SPP, Lucian Silvan Pahonțu. Generalul Pahonțu este cel mai longeviv șef de serviciu secret din istoria României, fiind numit director al SPP de către ex-președintele Traian Băsescu în decembrie 2005 și fiind menținut în funcție atât de președintele Klaus Iohannis cât și de noul președinte Nicușor Dan. Pahonțu a împlinit vârsta de pensionare (60 de ani) la data de 2 noiembrie 2024, motiv pentru care, de Ziua Armatei (25 octombrie) a fost trecut în rezervă și la pensie. Cu toate acestea, stăpânul său formal de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis, l-a păstrat în funcție ca director civil, pentru a-și îndeplini misiunile și a-i satisface poftele legate de alegerile prezidențiale și parlamentare programate la finele anului trecut. Longevitatea în funcție de aproape 20 de ani a generalului Pahonțu este fără precedent în Europa, în rândul șefilor de servicii secrete, iar pe plan mondial a fost depășită doar de celebrul director al FBI, John Edgar Hoover (1924-1972). Pahonțu a dovedit că este cel mai puternic din România cu doi ani în urmă, când i-a impus președintelui în funcție Klaus Iohannis să-l elibereze din funcție pe directorul SRI, Eduard Helwig, somându-l să aleagă între el și acesta. Până atunci, Helwig a fost omul de încredere al președintelui Iohannis, începând de la desemnarea sa ca și candidat prezidențial al PNL în 2014.

Tot mai mulți politicieni, oameni de afaceri și comentatori spun cu voce tare sau în șoaptă că generalul Pahontu a devenit în ultimii ani cel mai puternic și mai temut om din România. Personal, am avertizat de vreo șapte ani încoace că, după pensionarea și schimbarea din funcția de șef operativ al SRI a generalului Florian Coldea, generalul Pahonțu a preluat rolul și misiunea acestuia de control și șantaj asupra partidelor politice, Parlamentului, Guvernului, justiției, presei, societății civile, mediului de afaceri ș.a. Longevitatea sa este explicabilă prin prisma faptului că generalul Pahonțu i-ar avea la mână pe președinții, premierii și miniștrii pe care i-a deservit, precum și pe majoritatea parlamentarilor, președinților de consilii județene și primarilor de mari orașe. Cheia succesului său este unitatea informativă a SPP, botezată Zeus sub președinția lui Traian Basescu, la care au fost stocate nume, date, acte, fapte și înregistrări audio-video. De pe această mină de aur, Pahonțu a reușit să devină dirijorul, sfetnicul și controlorul celor mai bine cotați, plasați și clasați patru candidați ai partidelor politice din România (PNL, PSD, USR, AUR) la alegerile prezidențiale din toamnă.

Pahonțu a avut sub mână patru candidați prezidențiali

Principala misiune a generalului Pahonțu a fost consilierea, sprijinirea candidatului prezidențial al PNL, Nicolae Ciucă, preferatul ex-președintelui Iohannis, și al principalului nostru partener strategic, SUA. În contextui în care șansele generalului Ciuca deveneau tot mai reduse odată cu apropierea alegerilor, Pahonțu l-a aprijinit și l-a consiliat pe candidatul prezidențial al PSD, premierul Ion Marcel Ciolacu, care era cotat cu șanse mai mari și era și el agreat de Washington și Bruxelles. Consilierea lui Ciolacu a fost realizată îndeosebi prin secretarul general Paul Stănescu, nr.2 în PSD, care se afla de mai mulți ani în siajul generalului Pahonțu, prin intermediul Mitropolitului Olteniei. Puțini știu că generalul Pahonțu l-a consiliat începând din luna septembrie 2024 și pe candidatul prezidențial al AUR, George Simion. Niciunul din acești candidați nu s-a calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Dar, a dat lovitura cu candidatul prezidențial al USR, Elena Valerica Lasconi, care s-a calificat surprinzător în turul doi, fiind a doua mare surpriză după candidatul independent Călin Georgescu.

Lasconi a fost un adevărat caz școală, chiar o lovitură măiastră, privind înfiltrarea într-un partid, în speță USR, preluarea conducerii acestuia și impunerea candidatului la alegerile prezidențiale. Faptic, în prima fază, Pahonțu a sedus-o pe Elena Lasconi și a convins-o să-și cumpere o casă în orașul Câmpulung Muscel, în care s-a mutat în 2019. În a doua fază, a susținut-o în 2020 să candideze la funcția de primar al orașului Câmpulung Muscel, pe care a câștigat-o sub sigla USR. În a treia fază, a ajutat-o să-și crească notorietatea, printr-o mediatizare la nivel național, creându-i imaginea unui primar implicat, gospodar și dedicat comunității. În a patra fază, a sprijinit-o să câștige un nou mandat de primar în vara anului 2024 și, pe fondul unei crize interne în USR, să preia funcția de președinte interimar al acestui partid. Iar, în a cincea fază, a urmat desemnarea Elenei Lăsconi ca și candidat al USR la scrutinul prezidențial din toamnă, la care s-a clasat în mod total surprinzător și absolut onorant pe locul doi. La scrutinul prezidențial din această primăvară, generalul Pahonțu a fost dirijorul principal al candidatului câștigător Nicușor Dan.

Un analfabet a devenit cel mai tare broker de putere din România

Cum a absolvit Școala de ofițeri și a ajuns general și șef de serviciu secret, culmea și cel mai longeviv în funcție, precum și cel mai important broker de putere din România, un individ cu grave carențe educative și culturale ca Pahonțu, despre care mulți spun că a fost și este un analfabet funcțional? Să-l fi alfabetizat și manierat singurul program propus și anunțat cu mare tam-tam de fostul președinte-profesor Klaus Iohannis, intitulat pompos "România educată"? N-aș prea crede având în vedere relativ recentele și bășcălioasele remarci cu privire la capacitatea sa intelectuală, însoțite de un râs sardonic, ale altui șef longeviv de serviciu secret, generalul Silviu Predoiu, directorul SIE în perioada 2005-2018, care presupunem că l-a cunoscut mai îndeaproape. Pahonțu a avut dintotdeauna probleme cu scrisul și cu cititul, cunoscuți apropiați afirmând că a ținut în mâini doar cărți de joc. În anii 80, în perioada în care a fost militar în termen într-un batalion de trupe de Securitate, îl ruga pe comandantul de pluton să-i citească scrisorile primite de la mama sa, simplă țărancă din Lerești, și să-i scrie scrisorile de răspuns. Primii săi comandanți i-au remarcat însă o anumită inteligență nativă, viclenia naturală și agilitatea fizică.

După stagiul militar, cu sprijinul generalului Vasile Milea, ultimul ministru ceaușist al Apărării, care era originar tot din Lerești și, mai mult, îi era rudenie apropiată (unchi), a reușit să absolve Școala de ofițeri din Sibiu și să fie încadrat ofițer în Comandamentul Trupelor de Securitate (unde salariile erau mai mari și uniformele mai arătoase decât la Armată). Problemele ortografice ale șefului SPP nu se opresc în junețea sa militară. Înainte de a fi numit director al SPP, în timp ce era șef important în Jandarmeria Națională (succesoarea trupelor de Securitate), generalul Pahonțu a fost subiectul unui control al Corpului de control al ministrului de Interne, care a depistat mai multe nereguli, pentru care i s-a solicitat o notă explicativă. După vreo patru ore de chin vădit și transpirație abundentă, puternicul și temutul general de astăzi a reușit să scrie o pagină cu mânuța lui, pe care au fost depistate nu mai puțin de 14 greșeli gramaticale. Spre finalul ultimului meu mandat senatorial, un general mi-a semnalat că declarația de avere a directorului SPP conține patru greșeli gramaticale, în condițiile în care declarantul trebuie să completeze doar câteva date personale (nume, prenume, domiciliu, funcția deținută, instituția angajatoare).

Implicat în represiunea din decembrie 1989 și din iunie 1990  Foarte grav este un alt aspect din biografia actualului director al SPP, pe care l-am aflat mai recent. Pahonțu a participat la operațiunea de represiune a revoluționarilor din centrul Bucureștiului în data de 21 decembrie 1989, când au fost înregistrați sute de morți și de răniți și au fost operate sute de arestări. Represiunea a fost condusă de unchiul Vasile Milea, în calitate de ministru al Apărării Naționale, iar nepotul Pahonțu a participat la operațiune de la început, în calitate de ofițer de operații în cadrul unui batalion special de trupe securitate denumit Scutul. S-a remarcat prin intrările foarte puternice la izbirea cu manifestanții din Piața Universității și a purtat pistolet, pe care, conform anchetelor efectuate ulterior, mulți ofițeri de Securitate l-au folosit, trăgând în manifestanți la vedere sau de sub scurte sau mantale, în timp ce efectivele Armatei executau foc de avertisment.

Participația șefului SPP la reprimarea sângeroasă a revoluționarilor bucureșteni în 21 decembrie 1989 trebuie investigată urgent de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul infracțiunii de crime împotriva umanității, care sunt imprescriptibile. În plus, în calitate de ofițer operativ al Jandarmeriei Române (denumirea postdecembristă a trupelor de Securitate), Pahonțu a participat, cu același batalion special, la reprimarea manifestanților din Piața Universității în perioada 13-15 iunie 1990. Președintele care l-a numit și cei doi care i-au urmat n-au avut habar de aceste aspecte. Până la proba contrarie.

Valer Marian