Dietele Paleo si Carnivore sunt niște bazaconii: Oamenii din peșteri mâncau în mare parte vegan conform unui studiu de netagaduit

Postat la: 05.01.2026 |

Un nou studiu a demontat planul general de alimentație din spatele dietelor Paleo și Carnivore, descoperirile sugerând că în Epoca de Piatră oamenii preistorici aveau o dietă în cea mai mare parte vegană. Carnea în alimentatie era foarte rară, iar oamenii mancau ce gaseau mai la incemana si fara riscurile vânătorii, adica plante, seminte in general cu continut proteic si caloric mare.

Potrivit Școlii de Sănătate Publică de la Harvard, dietele Paleo și Carnivore au fost adoptate pentru a imita planul nutrițional de până în anul 2000 î.Hr. „Dieta paleolitică, denumită și dieta omului din peșteră sau dieta epocii de piatră, include carne slabă, pește, fructe, legume, nuci și semințe", explică Universitatea. Susținătorii dietei subliniază alegerea fructelor și legumelor cu indice glicemic scăzut. În plus, sustin adeptii dietei, peste trei sferturi din hrana zilnica ar fi fost de origine animala.

Adeptii dietei Carnivore merg mai la extrem, spunand ca hrana principala era constituita din carne si numai o mica parte din produse animale precum laptele, ar mai fi fosu diverse oua de pasari si foarte rar seminte bogate in grasimi. Majoritatea dietei este centrată pe aportul de proteine, promovând consumul de carne de vită crescută cu iarbă pentru conținutul său de omega-3. În general, ideea este de a consuma alimentele care erau disponibile în perioada paleolitică pentru beneficii pentru sănătate, deoarece „genetica și anatomia noastră s-au schimbat foarte puțin" de atunci, potrivit HSPH.

Acum, un studiu publicat de revista Nature Ecology & Evolution a cercetat și analizat amprentele chimice ale grupului paleolitic, Iberomaurusienii, în special în oase și dinți. Constatările lor sugerează că ideea generală conform căreia carnea ar fi fost principala sursă de proteine în această perioadă nu este valabilă. Analiza izotopilor stabili a fost utilizată, concentrându-se pe izotopii de azot și zinc din smalțul dinților și colagen pentru a examina consumul de carne asociat cu iberomaurisieni, precum și izotopii de carbon pentru a descoperi dacă carnea sau peștele au fost principala sursă de proteine.

„Analiza noastră a arătat că aceste grupuri de vânători-culegători includeau o cantitate importantă de materie vegetală, plante sălbatice, în dieta lor, ceea ce ne-a schimbat înțelegerea dietei populațiilor preagricole", a declarat Zineb Moubtahij, autorul principal al studiului. În plus, cercetătorii au observat o abundență de carii în rămășițele îngropate în peșterile Taforalt, locurile unde iberomaurisienii își odihneau morții. Potrivit studiului, aceste cavități sugerau consumul de „plante amidonoase fermentabile", precum sfecla, secară și manioc.

Klervia Jaouen, coautor al studiului, a remarcat că „proporția mare de plante în dieta unei populații preagricole" a fost „neobișnuită". Cu toate acestea, descoperirile lor nu au fost indicative pentru aportul de proteine al tuturor indivizilor din Epoca de Piatră. Totuși, Jaouen a subliniat că aceasta a fost prima descoperire prin tehnici izotopice care a evidențiat o „componentă semnificativă de origine vegetală într-o dietă paleolitică".