Mai poate ocupa domnul Tudorel Toader funcția de Ministru al Justiției?

Postat la: 05.11.2018 |

Mai poate ocupa domnul Tudorel Toader funcția de Ministru al Justiției?

Din punctul meu de vedere, nu. Mi-am exprimat încă de la început opinia, nu pentru a evita suspansul, ci pentru a se înțelege, încă de la început, nemulțumirea mea față de prestația acestui domn pe care l-am creditat mereu cu încrederea mea.

Mai mult, fiind convins nu doar de faptul că este un intelectual rasat, dar și un foarte bun profesionist al dreptului, îndeplinindu-și cu succes, în opinia mea, atât sarcinile ca profesor universitar, cât și ca fost judecător al Curții Constituționale, l-am apărat mereu, cu prilejul oricărei dezbateri purtate atât în fața camerelor de luat vederi, cât și în privat. Ultima dată l-am apărat cu convingere pe domnul Tudorel Toader exact acum o săptămână, luni, 29.10.2018, cu prilejul dezbaterilor din platoul Realitatea TV, în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere", emisiune moderată de „incendiarul" (în sens pozitiv) Rareș Bogdan. Am făcut-o deoarece și atunci eram convins de faptul că are dreptate și apreciam „dibăcia" cu care și-a calculat următoarele mutări.

Din păcate, nu doar pentru domnul Toader și pentru mine, dar mai ales pentru întreaga țară, ceea ce a urmat zilei de luni, 29.10.2018, a demonstrat faptul că domnul Ministru al Justiției „a jucat la cacealma" și a indus în eroare în mod deliberat opinia publică. Deși acum încearcă să „o scalde", disculpându-se că nu a confundat niciodată cei doi domni Lazăr, este indubitabil faptul că a început prin a crea impresia că actualul Procuror General al României ar fi semnat / confirmat Ordonanța de clasare din 18.09.2014, Ordonanță care îl viza în mod direct pe actualul Președinte al României, domnul Klaus Iohannis ! Ulterior, în fața dovezilor că un anume procuror Lazăr a semnat Ordonanța, dar nu Augustin, ci Cristian A. Lazăr, Ministrul Justiției s-a repliat rapid și a menționat, pe lângă faptul că nu a încurcat procurorii, faptul că Ordonanța de clasare, indiferent de cine era semnată, nu avea ce să caute la mapa profesională a domnului Augustin Lazăr cu prilejul evaluării acestuia de către Președintele României, înaintea semnării Decretului de numire în funcția de Procuror General al României.

Am fost și sunt în continuare de acord cu acest aspect, fiind evident faptul că existența unei astfel de ordonanțe, în mapa profesională a domnului Augustin Lazăr, la acel moment, echivala cu un șantaj la președinte. Luni, 29.10.2018, domnul Ministru al Justiției a spus răspicat faptul că a doua zi va publica Ordonanța buclucașă. Profitând de faptul că a avut o zi încărcată, pe finalul zile de marți a afirmat public, în fața camerelor de luat vederi că va publica a doua zi dimineața, la prima oră, mult așteptata Ordonanță.

Miercuri, surprize, surprize ... nu numai că la prima oră nu a publicat Ordonanța, dar ce a urmat m-a determinat să regret faptul că l-am apărat mereu considerându-l un profesionist desăvârșit : a solicitat avizul CSM pentru a publica Ordonanța, deși a promis în repetate rânduri că o va publica, fără a lua în calcul vreun aviz de la CSM sau de la vreo altă instituție. Acest lucru mi-a demonstrat faptul că domnul Ministru al Justiției a acționat exclusiv politic, desconsiderând factorul juridic, lucru nepermis unui om care, deși a fost numit politic, ocupă funcția de Ministru al Justiției într-o țară membră a Uniunii Europene și a N.A.T.O..

Oare domnul Tudorel Toader nu s-a gândit înainte de a promite faptul că va publica Ordonanța, că dosarul care îl viza pe domnul Klaus Iohannis, neajungând în fața instanțelor de judecată, nu a devenit public?!? Oare domnul Tudorel Toader nu s-a gândit înainte de a promite faptul că va publica Ordonanța, că poate suporta anumite consecințe legale dacă va publica, pur și simplu, Ordonanța care a stârnit atâtea dezbateri ?!? A fost nevoie ca cineva „să-l tragă de mânecă" pentru a-i aduce la cunoștință anumite dispoziții legale incidente ?

Deoarece afirmațiile nedovedite ale domnului Tudorel Toader au vulnerabilizat două funcții importante în Statul Român, atât pe cea de Procuror General, cât, mai ales, pe cea de Președinte al României, consider că Ministrul Justiției ar trebui să-și prezinte demisia de onoare. Chiar dacă moțiunea simplă la adresa sa a fost respinsă și chiar dacă nu-și va prezenta demisia de onoare, Ministrul Justiției ar trebui imediat demis deoarece nu mai poate rămâne în funcție după ce a inoculat (fără a dovedi) ideea că Președintele României i-a mulțumit domnului Augustin Lazăr prin semnarea Decretului de numire în funcția de Procuror General, pentru faptul că a putut candida la funcția de Președinte al Republicii, fără a fi „penal".

Este evident pentru toată lumea faptul că, dacă nu ar fi primit Ordonanța de clasare la data de 18.09.2014, domnul Klaus Iohannis nu mai putea folosi retorica „penalilor" în campania electorală care a început două zile mai târziu, respectiv la data de 20.09.2014. Existența Ordonanței de clasare semnată de către procurorul Cristian A. Lazăr nu poate constitui o problemă. Problema apare doar dacă cineva s-a gândit să-i reamintească domnului Klaus Iohannis acest aspect prin „strecurarea" Ordonanței în mapa profesională a domnului Augustin Lazăr, creând impresia că Președintele se revanșează pentru obținerea Ordonanței de clasare, prin semnarea Decretului de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de Procuror General.

Florin Constantin Durgheu

loading...
PUTETI CITI SI...

Mai poate ocupa domnul Tudorel Toader funcția de Ministru al Justiției?

Postat la: 05.11.2018 |

0

Din punctul meu de vedere, nu. Mi-am exprimat încă de la început opinia, nu pentru a evita suspansul, ci pentru a se înțelege, încă de la început, nemulțumirea mea față de prestația acestui domn pe care l-am creditat mereu cu încrederea mea.

Mai mult, fiind convins nu doar de faptul că este un intelectual rasat, dar și un foarte bun profesionist al dreptului, îndeplinindu-și cu succes, în opinia mea, atât sarcinile ca profesor universitar, cât și ca fost judecător al Curții Constituționale, l-am apărat mereu, cu prilejul oricărei dezbateri purtate atât în fața camerelor de luat vederi, cât și în privat. Ultima dată l-am apărat cu convingere pe domnul Tudorel Toader exact acum o săptămână, luni, 29.10.2018, cu prilejul dezbaterilor din platoul Realitatea TV, în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere", emisiune moderată de „incendiarul" (în sens pozitiv) Rareș Bogdan. Am făcut-o deoarece și atunci eram convins de faptul că are dreptate și apreciam „dibăcia" cu care și-a calculat următoarele mutări.

Din păcate, nu doar pentru domnul Toader și pentru mine, dar mai ales pentru întreaga țară, ceea ce a urmat zilei de luni, 29.10.2018, a demonstrat faptul că domnul Ministru al Justiției „a jucat la cacealma" și a indus în eroare în mod deliberat opinia publică. Deși acum încearcă să „o scalde", disculpându-se că nu a confundat niciodată cei doi domni Lazăr, este indubitabil faptul că a început prin a crea impresia că actualul Procuror General al României ar fi semnat / confirmat Ordonanța de clasare din 18.09.2014, Ordonanță care îl viza în mod direct pe actualul Președinte al României, domnul Klaus Iohannis ! Ulterior, în fața dovezilor că un anume procuror Lazăr a semnat Ordonanța, dar nu Augustin, ci Cristian A. Lazăr, Ministrul Justiției s-a repliat rapid și a menționat, pe lângă faptul că nu a încurcat procurorii, faptul că Ordonanța de clasare, indiferent de cine era semnată, nu avea ce să caute la mapa profesională a domnului Augustin Lazăr cu prilejul evaluării acestuia de către Președintele României, înaintea semnării Decretului de numire în funcția de Procuror General al României.

Am fost și sunt în continuare de acord cu acest aspect, fiind evident faptul că existența unei astfel de ordonanțe, în mapa profesională a domnului Augustin Lazăr, la acel moment, echivala cu un șantaj la președinte. Luni, 29.10.2018, domnul Ministru al Justiției a spus răspicat faptul că a doua zi va publica Ordonanța buclucașă. Profitând de faptul că a avut o zi încărcată, pe finalul zile de marți a afirmat public, în fața camerelor de luat vederi că va publica a doua zi dimineața, la prima oră, mult așteptata Ordonanță.

Miercuri, surprize, surprize ... nu numai că la prima oră nu a publicat Ordonanța, dar ce a urmat m-a determinat să regret faptul că l-am apărat mereu considerându-l un profesionist desăvârșit : a solicitat avizul CSM pentru a publica Ordonanța, deși a promis în repetate rânduri că o va publica, fără a lua în calcul vreun aviz de la CSM sau de la vreo altă instituție. Acest lucru mi-a demonstrat faptul că domnul Ministru al Justiției a acționat exclusiv politic, desconsiderând factorul juridic, lucru nepermis unui om care, deși a fost numit politic, ocupă funcția de Ministru al Justiției într-o țară membră a Uniunii Europene și a N.A.T.O..

Oare domnul Tudorel Toader nu s-a gândit înainte de a promite faptul că va publica Ordonanța, că dosarul care îl viza pe domnul Klaus Iohannis, neajungând în fața instanțelor de judecată, nu a devenit public?!? Oare domnul Tudorel Toader nu s-a gândit înainte de a promite faptul că va publica Ordonanța, că poate suporta anumite consecințe legale dacă va publica, pur și simplu, Ordonanța care a stârnit atâtea dezbateri ?!? A fost nevoie ca cineva „să-l tragă de mânecă" pentru a-i aduce la cunoștință anumite dispoziții legale incidente ?

Deoarece afirmațiile nedovedite ale domnului Tudorel Toader au vulnerabilizat două funcții importante în Statul Român, atât pe cea de Procuror General, cât, mai ales, pe cea de Președinte al României, consider că Ministrul Justiției ar trebui să-și prezinte demisia de onoare. Chiar dacă moțiunea simplă la adresa sa a fost respinsă și chiar dacă nu-și va prezenta demisia de onoare, Ministrul Justiției ar trebui imediat demis deoarece nu mai poate rămâne în funcție după ce a inoculat (fără a dovedi) ideea că Președintele României i-a mulțumit domnului Augustin Lazăr prin semnarea Decretului de numire în funcția de Procuror General, pentru faptul că a putut candida la funcția de Președinte al Republicii, fără a fi „penal".

Este evident pentru toată lumea faptul că, dacă nu ar fi primit Ordonanța de clasare la data de 18.09.2014, domnul Klaus Iohannis nu mai putea folosi retorica „penalilor" în campania electorală care a început două zile mai târziu, respectiv la data de 20.09.2014. Existența Ordonanței de clasare semnată de către procurorul Cristian A. Lazăr nu poate constitui o problemă. Problema apare doar dacă cineva s-a gândit să-i reamintească domnului Klaus Iohannis acest aspect prin „strecurarea" Ordonanței în mapa profesională a domnului Augustin Lazăr, creând impresia că Președintele se revanșează pentru obținerea Ordonanței de clasare, prin semnarea Decretului de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de Procuror General.

Florin Constantin Durgheu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE