Noua ordine mondială a fotbaliștilor naturalizați

Postat la: 11.07.2018 |

Noua ordine mondială a fotbaliștilor naturalizați

Nebunia Cupei Mondiale 2018 se apropie de punctul terminus, care va fi duminică, lăsând în urmă toată florea cea vestită a fotbalului. Pare de-a dreptul ireal că s-au pierdut pe drum și Germania, campioana lumii, și marea Brazilie de odinioară, cu Neymar cu tot, și Argentina lui Messi, și Portugalia lui Ronaldo, și nu numai!

M-a durut însă înfrângerea Uruguayului în meciul cu Franța, unde așteptam confruntarea celor două tandemuri pe care le-am semnalat săptămâna trecută: Suarez -Cavanni la celești, respectiv Griezmann - Mbappe, la cocoșii galici. Din nefericire, uruguayenilor le-a lipsit tocmai omul de gol, Cavanni, accidentat în partida anterioară, așa că nici eforturile supraomenești depuse de Luis Suarez n-au putut compensa importanta absență, francezii învingând cu un 2-0 fără apel. Cred totuşi că, în formație completă, naționala Uruguayului merita să reprezinte fotbalul sud-american în fazele superioare ale Turneului Final. Acolo unde n-a răzbit nici Brazilia, eliminată pe bună dreptate de belgieni (cu 2-1), după circul jalnic al tăvălelilor prea-măritului Neymar, ajuns de râsul lumii pe toate rețelele de socializare.

În ciuda acestei victorii, ca și a realității că a atins semifinala de marți seară cu francezii, echipa Belgiei nu mi se pare favorita pe care mulți o văd ca și calificată în ultima rundă, de duminică. Lukaku, marele lor atu, dă totuși piept cu echipa lui Griezmann și Mbappe, cea care a eliminat, pe rând, Argentina și Uruguayul! Deci, merg pe victoria Franței în această semifinală. Dar în cealaltă, de miercuri, Croația - Anglia, orice pronostic ar fi hazardat, pentru că și croații lui Luka Modrici (pe care îl văd încoronat oricum drept cel mai bun jucător al World Cup 2018!), și englezii lui Harry Kane (lider în clasamentul golgheterilor) pot accede la fel de bine în finală. Sigur, ar fi frumos ca vecinii noștri din Croația - țară cu o populație de nici patru milioane de locuitori, dar cu vechi și serioase tradiții fotbalistice - să joace finala, după ce și-a reeditat prezența în semifinale la exact 20 de ani de la reușita din 1998 (cu generația de aur a lui Prosinecki, Suker și Boban), când a cucerit medaliile de bronz! Și mai ales acum, când președinta Croației, fermecătoarea doamnă Kolinda Grabar-Kitarovici, și-a susținut compatrioții din tribună, îmbrățișându-i apoi la vestiare! Nu cred că Theresa May ar face același lucru dacă Anglia ajunge în finală, dar nu exclud ca președintele francez Emmanuel Macron să fie duminică la Lujniki, unde precis se va afla, ca şi la ceremonia de deschidere, și "Țarul" Vladimir Putin. Apropo de ruși, jos pălăria nu numai pentru excepționala organizare a Turneului final, cât mai ales pentru prestația echipei pregătite de Stanislav Cercesov, eliminată de Croația în sferturi, după loviturile de departajare! Și, ca o adevărată ironie a sorţii, brazilianul naturalizat în Rusia, Mario Fernandes, cel care a înscris golul egalizator la 2-2, trimițând meciul la baraj, a fost și autorul penalty-ului ratat!

Chestiunea jucătorilor naturalizați în echipele prezente la CM din Rusia l-a revoltat însă pe marele Diego Maradona, care este de părere că sunt deja prea mulți și că o asemenea practică a generat o adevărată mafie a importului de jucători africani în țările europene. De altfel, potrivit statisticilor, la acest Turneu Final au fost inventariate nu mai puțin de 83 de cazuri, cei mai mulți „adoptaţi" fiind prezenți în echipa Franței (78,3%), Elveției (65,2%), Belgiei și Angliei (47,8%), Germaniei (39,1%) etc. Categoric, Maradona are dreptate și chiar dacă fotbalul are de câștigat la nivel mondial, începe să se ridice serios întrebarea cât de naționale mai sunt, de fapt, echipele naționale și în ce măsură țările care nu practică naturalizarea mai pot aspira la poziții de frunte în ierarhia lumii? Greu de răspuns dar, ca să iau un exemplu de top, ce ne facem bunăoară cu francezul Griezmann, născut la Mâcon, dintr-un tată de origine germană şi o mama portugheză, al cărei părinte, Amaro Lopes, a fost chiar fotbalist la FC Paços de Ferreira?! E clar că ne îndreptăm spre o...nouă ordine mondială a fotbaliștilor naturalizați, nu-i așa?

P.S. Simona Halep a alunecat prematur de pe iarba de la Wimbledon, probabil ca să ne lase să privim în liniște actele decisive ale Cupei Mondiale din Rusia!

Horia Alexandrescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Noua ordine mondială a fotbaliștilor naturalizați

Postat la: 11.07.2018 |

0

Nebunia Cupei Mondiale 2018 se apropie de punctul terminus, care va fi duminică, lăsând în urmă toată florea cea vestită a fotbalului. Pare de-a dreptul ireal că s-au pierdut pe drum și Germania, campioana lumii, și marea Brazilie de odinioară, cu Neymar cu tot, și Argentina lui Messi, și Portugalia lui Ronaldo, și nu numai!

M-a durut însă înfrângerea Uruguayului în meciul cu Franța, unde așteptam confruntarea celor două tandemuri pe care le-am semnalat săptămâna trecută: Suarez -Cavanni la celești, respectiv Griezmann - Mbappe, la cocoșii galici. Din nefericire, uruguayenilor le-a lipsit tocmai omul de gol, Cavanni, accidentat în partida anterioară, așa că nici eforturile supraomenești depuse de Luis Suarez n-au putut compensa importanta absență, francezii învingând cu un 2-0 fără apel. Cred totuşi că, în formație completă, naționala Uruguayului merita să reprezinte fotbalul sud-american în fazele superioare ale Turneului Final. Acolo unde n-a răzbit nici Brazilia, eliminată pe bună dreptate de belgieni (cu 2-1), după circul jalnic al tăvălelilor prea-măritului Neymar, ajuns de râsul lumii pe toate rețelele de socializare.

În ciuda acestei victorii, ca și a realității că a atins semifinala de marți seară cu francezii, echipa Belgiei nu mi se pare favorita pe care mulți o văd ca și calificată în ultima rundă, de duminică. Lukaku, marele lor atu, dă totuși piept cu echipa lui Griezmann și Mbappe, cea care a eliminat, pe rând, Argentina și Uruguayul! Deci, merg pe victoria Franței în această semifinală. Dar în cealaltă, de miercuri, Croația - Anglia, orice pronostic ar fi hazardat, pentru că și croații lui Luka Modrici (pe care îl văd încoronat oricum drept cel mai bun jucător al World Cup 2018!), și englezii lui Harry Kane (lider în clasamentul golgheterilor) pot accede la fel de bine în finală. Sigur, ar fi frumos ca vecinii noștri din Croația - țară cu o populație de nici patru milioane de locuitori, dar cu vechi și serioase tradiții fotbalistice - să joace finala, după ce și-a reeditat prezența în semifinale la exact 20 de ani de la reușita din 1998 (cu generația de aur a lui Prosinecki, Suker și Boban), când a cucerit medaliile de bronz! Și mai ales acum, când președinta Croației, fermecătoarea doamnă Kolinda Grabar-Kitarovici, și-a susținut compatrioții din tribună, îmbrățișându-i apoi la vestiare! Nu cred că Theresa May ar face același lucru dacă Anglia ajunge în finală, dar nu exclud ca președintele francez Emmanuel Macron să fie duminică la Lujniki, unde precis se va afla, ca şi la ceremonia de deschidere, și "Țarul" Vladimir Putin. Apropo de ruși, jos pălăria nu numai pentru excepționala organizare a Turneului final, cât mai ales pentru prestația echipei pregătite de Stanislav Cercesov, eliminată de Croația în sferturi, după loviturile de departajare! Și, ca o adevărată ironie a sorţii, brazilianul naturalizat în Rusia, Mario Fernandes, cel care a înscris golul egalizator la 2-2, trimițând meciul la baraj, a fost și autorul penalty-ului ratat!

Chestiunea jucătorilor naturalizați în echipele prezente la CM din Rusia l-a revoltat însă pe marele Diego Maradona, care este de părere că sunt deja prea mulți și că o asemenea practică a generat o adevărată mafie a importului de jucători africani în țările europene. De altfel, potrivit statisticilor, la acest Turneu Final au fost inventariate nu mai puțin de 83 de cazuri, cei mai mulți „adoptaţi" fiind prezenți în echipa Franței (78,3%), Elveției (65,2%), Belgiei și Angliei (47,8%), Germaniei (39,1%) etc. Categoric, Maradona are dreptate și chiar dacă fotbalul are de câștigat la nivel mondial, începe să se ridice serios întrebarea cât de naționale mai sunt, de fapt, echipele naționale și în ce măsură țările care nu practică naturalizarea mai pot aspira la poziții de frunte în ierarhia lumii? Greu de răspuns dar, ca să iau un exemplu de top, ce ne facem bunăoară cu francezul Griezmann, născut la Mâcon, dintr-un tată de origine germană şi o mama portugheză, al cărei părinte, Amaro Lopes, a fost chiar fotbalist la FC Paços de Ferreira?! E clar că ne îndreptăm spre o...nouă ordine mondială a fotbaliștilor naturalizați, nu-i așa?

P.S. Simona Halep a alunecat prematur de pe iarba de la Wimbledon, probabil ca să ne lase să privim în liniște actele decisive ale Cupei Mondiale din Rusia!

Horia Alexandrescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE